STUDIU. Profesorii nu ar trebui să fie stricți cu elevii

• Profesorii cu un ton strict inspiră mai greu elevii decât cei cu un ton amabil.
• Elevii sunt mai puțin dispuși să coopereze sau să se încreadă într-un profesor care vorbește aspru.
• Cercetătorii spun că rezultatele ar putea fi folosite pentru a influența formarea profesorilor.

Un studiu a constatat că profesorii care folosesc un ton strict sunt mai puțin capabili să își inspire elevii decât colegii lor care folosesc un ton mai blând. Potrivit cercetătorilor, este mai puțin probabil ca copiii să coopereze sau să se încreadă într-un profesor care vorbește aspru sau într-un mod autoritar. Iar concluziile lor ar trebui să fie folosite pentru a influența formarea profesorilor și pentru a crește importanța vocii în cadrul clasei, susțin ei. Cercetătorii de la Universitatea din Essex și de la Universitatea din Reading au recrutat 250 de copii cu vârste cuprinse între 10 și 16 ani pentru studiul lor.

Aceștia au ascultat vocile preînregistrate ale profesorilor și au fost rugați să judece modul în care tonul i-a afectat, evaluând factori precum emoția, încrederea și intenția lor de a coopera. Rezultatele au arătat că copiii au reacționat mult mai bine la vocile de susținere, în timp ce tonurile de control le-au scăzut stima de sine și i-au făcut să se simtă ca și cum profesorul lor ar fi fost mai puțin demn de încredere, scrie Daily Mail.

Rezultatele, publicate în British Journal of Educational Psychology au arătat că tinerii care s-au întâlnit cu profesori stricți au fost, de asemenea, mai predispuși să se răzvrătească, dar și mai puțin predispuși să îi spună profesorului lor dacă se confruntă cu probleme precum hărțuirea. Acest lucru se datorează faptului că elevii s-au simțit incapabili să se exprime atunci când s-au confruntat cu un ton mai dur și mai controlat, au spus cercetătorii.

Între timp, o voce de susținere a inspirat o conexiune cu profesorul – ceea ce a crescut intenția copilului de a coopera. Profesoara Silke Paulmann, șefa departamentului de psihologie de la Essex, a declarat: „Ne gândim adesea la ce le spun profesorii elevilor lor, dar rareori vorbim despre cum le spun. Dar tonul vocii pe care îl folosesc profesorii contează cu adevărat, iar modul în care ne modulăm vocea poate avea efecte profunde asupra ascultătorilor. Am constatat că atunci când copiii aud voci aspre sau o voce dominatoare, ei spun că au mai puțină intenție de a vorbi cu acel profesor – de exemplu, dacă sunt hărțuiți. Starea lor de bine este, de asemenea, mai scăzută, ceea ce înseamnă mai puțină fericire și mai multe sentimente negative decât dacă ar avea un profesor care folosește o voce neutră. Pentru noi, acest lucru arată că vocile aspre au într-adevăr un efect negativ asupra modului în care copiii răspund la cei care le vorbesc. Se simt speriați și amenințați – iar acesta este singurul lucru pe care, evident, profesorii nu vor să îl facă. Vocile aspre tind să semnaleze pericolul, mai degrabă decât sprijinul.”

Profesorul Netta Weinstein, de la Universitatea din Reading, a adăugat: „Tonul vocii este un mod puternic de a transmite grija, înțelegerea sau caracterul deschis al profesorilor. Este ușor de uitat atunci când suntem stresați sau obosiți, dar profesorii pot oferi un mediu de învățare pozitiv atunci când sunt atenți la modul în care își folosesc tonul vocii.”

Echipa speră că cercetarea lor ar putea influența formarea profesorilor și ar putea contribui la creșterea rezultatelor la clasă.