STUDIU. Temperaturile extreme alimentează un comportament agresiv online

• Un nou studiu arată că temperaturile mai mari sau mai mici de 12-21 de grade Celsius sunt legate de o creștere semnificativă a comportamentului agresiv online în SUA.
• Analizând miliarde de tweet-uri postate pe platforma de socializare Twitter în SUA, cercetătorii de la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic au constatat că limbajul ce instigă la ură a crescut în funcție de zonele climatice, grupurile de venit și sistemele de credință în ceea ce privește temperaturile prea calde sau prea reci.
• Acest lucru evidențiază limitele adaptării la temperaturile extreme și evidențiază un impact societal încă subestimat al schimbărilor climatice: conflictele din sfera digitală, cu implicații atât pentru coeziunea societală, cât și pentru sănătatea mintală.

Un nou studiu arată că temperaturile mai mari sau mai mici de 12-21 de grade Celsius sunt legate de o creștere semnificativă a comportamentului agresiv online în SUA.

Analizând miliarde de tweet-uri postate pe platforma de socializare Twitter în SUA, cercetătorii de la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic au constatat că limbajul ce instigă la ură a crescut în funcție de zonele climatice, grupurile de venit și sistemele de credință în ceea ce privește temperaturile prea calde sau prea reci.

Acest lucru evidențiază limitele adaptării la temperaturile extreme și evidențiază un impact societal încă subestimat al schimbărilor climatice: conflictele din sfera digitală, cu implicații atât pentru coeziunea societală, cât și pentru sănătatea mintală.

„Detectarea tweet-urilor de ură în peste patru miliarde de tweet-uri de la utilizatorii americani cu ajutorul algoritmului nostru de inteligență artificială și combinarea acestora cu datele meteorologice, am constatat că atât numărul absolut, cât și ponderea tweet-urilor de ură cresc în afara unei zone de confort climatic: Oamenii au tendința de a manifesta un comportament online mai agresiv atunci când afară este fie prea frig, fie prea cald”, afirmă Annika Stechemesser, cercetător la PIK, primul autor al studiului care va fi publicat în The Lancet Planetary Health.

„A fi victima unui limbaj de ură online reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea mintală a oamenilor. Literatura psihologică ne spune că ura online poate agrava stările de sănătate mintală, în special în cazul tinerilor și al grupurilor marginalizate”, adaugă Stechemesser. „Vedem că în afara zonei de confort 12-21°C, ura online crește cu până la 12% la temperaturi mai scăzute și până la 22% pentru temperaturi mai ridicate în SUA .”

Pentru a ajunge la aceste constatări, autorii au folosit o abordare de învățare automată pentru a identifica aproximativ 75 de milioane de tweet-uri de ură cu fraze în limba engleză într-un set de date format din peste 4 miliarde de tweet-uri postate pe Twitter în SUA între 2014 și 2020. Ulterior, autorii au analizat modul în care numărul de tweet-uri de ură s-a modificat atunci când temperaturile locale au crescut sau au scăzut. În definirea discursului instigator la ură, cercetătorii s-au ghidat după definiția oficială a ONU: Cazuri de limbaj discriminatoriu cu referire la o persoană sau la un grup pe baza religiei, etniei, naționalității, rasei, culorii, descendenței, sexului sau a altui factor de identitate.

Totuși, temperaturile de peste 30°C sunt în mod constant legate de creșteri puternice ale urii online în toate zonele climatice și în funcție de diferențele socio-economice, cum ar fi venitul, credința religioasă sau preferințele politice.

Acest lucru indică limitele capacității de adaptare la temperatură: „Chiar și în zonele cu venituri ridicate, unde oamenii își pot permite aer condiționat și alte opțiuni de atenuare a căldurii, observăm o creștere a limbajului instigator la ură în zilele extrem de călduroase. Cu alte cuvinte, există o limită a ceea ce pot suporta oamenii. Așadar, există probabil limite de adaptare la temperaturi extreme, iar acestea sunt mai mici decât cele stabilite de simplele noastre limite fiziologice”, spune Anders Levermann, șeful departamentului de științe ale complexității din cadrul Institutului Potsdam, cercetător la Universitatea Columbia din SUA și coautor al studiului.

Consecințele unui comportament online mai agresiv pot fi grave, deoarece s-a constatat că limbajul instigator la ură are un impact negativ asupra sănătății mintale a victimelor urii online. De asemenea, poate fi un factor predictiv al infracțiunilor motivate de ură în lumea offline. „Timp de secole, cercetătorii s-au confruntat cu întrebarea privind modul în care condițiile climatice afectează comportamentul uman și stabilitatea societății”, explică Leonie Wenz, liderul grupului de lucru de la Institutul Potsdam, care a condus studiul.

„Acum, odată cu schimbările climatice în curs, este mai important ca niciodată. Rezultatele noastre evidențiază limbajul de ură online ca fiind un nou canal de impact prin care schimbările climatice pot afecta coeziunea generală a societății și sănătatea mintală a oamenilor. Asta înseamnă că o reducere foarte rapidă și drastică a emisiilor nu va fi benefică doar pentru lumea exterioară. Protejarea climei noastre împotriva încălzirii globale excesive este, de asemenea, esențială pentru sănătatea noastră mentală.”