- Așa cum stratul de gheață din Groenlanda se topește în perioadele mai calde, lunile mai reci fac ca zăpada care se află deasupra să se transforme în gheață.
- Oamenii de știință folosesc modele computerizate ale fluxului de gheață și interacțiunile climatice complexe.
- O vară deosebit de caldă ar putea duce această linie de zăpadă la altitudini mai mari, expunând mai multă gheață la topire.
Un nou exemplu izbitor în acest sens a fost oferit de glaciologii care studiază creșterea și pierderea sezonieră a stratului de gheață din Groenlanda, care au ajuns la concluzia că, chiar dacă am înceta complet să mai ardem combustibili fosili, acesta ar pierde suficient de multă masă pentru a provoca o creștere a nivelului global al mării cu aproape 30 de centimetri, cel puțin. Așa cum stratul de gheață din Groenlanda se topește în perioadele mai calde, lunile mai reci fac ca zăpada care se află deasupra să se transforme în gheață.
Într-o climă stabilă, acest proces s-ar desfășura în echilibru, iar masa pierdută în timpul verii ar fi recuperată în timpul iernii. Oamenii de știință folosesc modele computerizate ale fluxului de gheață și interacțiunile climatice complexe. Potrivit autorilor unui studiu, această abordare are neajunsuri prin faptul că sunt imprecise și nu țin cont de o serie de factori pe care oamenii de știință îi observă pe teren. Aceștia includ mai multe ploi care accelerează topirea gheții de suprafață, un aflux de curenți oceanici tropicali în fiordurile Groenlandei și întunecarea suprafeței calotei care face ca aceasta să absoarbă mai multă căldură.
Rezultatele cercetării
„Observăm multe procese pe care modelele nu le iau în considerare și care sporesc vulnerabilitatea calotei de gheață”, a declarat autorul studiului, Alun Hubbard, profesor de glaciologie la Universitatea din TromsøEchipa, care a făcut evaluări privind schimbările climatice din Arctica între 2000 și 2019 și modul în care acestea contribuie la dezechilibrul dintre pierderile și câștigurile din fiecare an ale calotei de gheață. Ei au făcut acest lucru concentrându-se asupra liniei de zăpadă care se deplasează, granița dintre zonele din calota glaciară a Groenlandei care sunt supuse topirii în timpul verii și cele care nu sunt supuse topirii.
O vară deosebit de caldă ar putea duce această linie de zăpadă la altitudini mai mari, expunând mai multă gheață la topire, în timp ce o iarnă mai rece ar putea să o aducă din nou în jos. Oamenii de știință au descoperit că stratul de gheață din Groenlanda se află acum într-o stare de dezechilibru și a devenit atât de nepotrivit cu climatul arctic, încât nu își va putea susține masa. Pentru ca fizica să se potrivească, stratul de gheață este acum destinat să se corecteze prin pierderea a încă 3,3% din volumul său. Asta chiar dacă lumea ar înceta să mai ardă combustibili fosili. Acest lucru echivalează cu 110 cvadrilioane de tone de gheață, suficient pentru a crește nivelul mediu global al mării cu cel puțin 27 cm.
„Este un minim foarte conservator. În mod realist, vom vedea această cifră mai mult decât dublă în acest secol”, a declarat autorul principal Jason Box, de la National Geological Survey of Denmark and Greenland. „În scenariul previzibil că încălzirea globală nu va face decât să continue, contribuția calotei glaciare din Groenlanda la creșterea nivelului mării va continua să crească. Dacă luăm anul 2012, anul de topire extremă, și îl luăm ca o ipotetică medie constantă a climei mai târziu în acest secol, pierderea de masă angajată de către stratul de gheață din Groenlanda este mai mult decât dublă, ajungând la 78 cm”.
Potrivit Administrației Naționale pentru Oceane și Atmosferă din SUA (NOAA), nivelul global al mării a crescut cu 21-24 cm din 1880, iar ritmul de creștere a nivelului nu face decât să se accelereze. Se așteaptă deja ca Groenlanda să contribuie mai mult decât atât, probabil până la sfârșitul secolului, potrivit autorilor studiului.