Donald Trump, „ținta perfectă” a KGB-ului? Mărturiile unui fost spion rus despre relațiile fostului președinte american cu Rusia

• Curtarea fostului președinte american de către servicii ruse a început acum 40 de ani, afirmă în noua sa carte jurnalistul Craig Unger.
• Sursa principală a cărții este un fost maior KGB, Yuri Shvets, care oferă o primă relatare a cuiva din interiorul serviciului sovietic de informații despre presupusa relație a lui Trump cu Kremlinul.
• Potrivit lui Shvets, Trump s-a întâlnit pentru prima dată cu un agent KGB în 1980, la un magazin de obiecte electronice din New York, moment care a marcat începutul celei mai de succes operațiuni de informații din istorie.

Donald Trump s-a aflat sub influența rușilor de peste 40 de ani și s-a dovedit a fi foarte dispus să facă propagandă anti-occidentală, a declarat pentru The Guardian un fost spion KGB.

Yuri Shvets, un agent postat de Uniunea Sovietică la Washington în anii 1980, îl compară pe fostul președinte american cu „cei cinci de la Cambridge”, un grup de spionaj britanic, care a transmis secrete Moscovei în timpul celui de-al doilea război mondial și în prima parte a Războiului Rece.

Shvets, care acum are 67 de ani, este o sursă cheie pentru o nouă carte a jurnalistului Craig Unger, „American Kompromat”.

Unger este un jurnalist american, care a scris mai multe cărți foarte bine vândute, despre conexiunile dintre elitele lumii, printre care House Of Bush, House Of Saud, House Of Trump și House Of Trump, House Of Putin.

Spion rus la Washington

Istoria politică a lui Trump seamănă cu cazurile „în care anumiți oamenii sunt recrutați când sunt doar studenți și apoi ajung în poziții importante”, a spus Shvets, luni, într-o convorbire telefonică.

Shvets, un maior al KGB, a lucrat sub acoperire în calitate de corespondent la Washington pentru agenția rusă de știri Tass în anii 1980. În 1993 s-a mutat definitiv în SUA și a primit cetățenie americană.

Lucrează ca investigator de securitate corporativă și a fost partener al lui Alexander Litvinenko, un ofițer al FSB (fostul KGB), ucis prin otrăvire de serviciile secrete ruse la Londra în 2006.

Unger spune că Trump a intrat pentru prima dată în vizorul rușilor în 1977, când s-a căsătorit cu prima sa soție, Ivana Zelnickova, un model ceh. Donald Trump a devenit ținta unei operațiuni de spionaj supravegheate de serviciile de informații ale Cehoslovaciei în cooperare cu KGB.

Trei ani mai târziu, Trump și-a deschis prima mare afacere imobiliară, hotelul Grand Hyatt din New York.

Atunci a cumpărat 200 de televizoare pentru hotelul său de la firma Joy-Lud, de pe Fifth Avenue, care era deținută de doi emigranți evrei din Uniunea Sovietică.

Prima vizită a lui Donald Trump în Rusia, în 1987

Potrivit lui Shvets, firma Joy-Lud era controlată de KGB și avea scopul de a identifica potențiali recruți printre clienți, iar Semyon Kislin, unul dintre proprietarii firmei, cel cu care a intrat Trump în contact, lucra ca așa-numit „agent observator”, fiind cel care a identificat în Trump, tânărul om de afaceri, un potențial activ.

În iulie 1987, Trump și soția sa au vizitat pentru prima dată Moscova și Sankt Petersburg. Shvets a spus că Trump a fost atunci flatat de agenții KGB, care au lansat ideea că ar trebui să intre în politică.

Fostul major spune: „KGB, a colectat o mulțime de informații cu privire la personalitatea lui [..]

Sentimentul a fost că era extrem de vulnerabil, intelectual și psihologic, și că era predispus la lingușire. […] Aceasta este ceea ce au exploatat.

S-au prefăcut că sunt extrem de impresionați de personalitatea lui și că sunt convinși că el este cel care ar trebui să fie într-o zi președintele Statelor Unit, că oameni ca el ar putea schimba lumea.

L-au hrănit cu așa-zisele măsuri active și asta s-a și întâmplat. A fost o mare realizare pentru măsurile active ale KGB la acea vreme”.

Victoria lui Donald Trump în 2016 a fost salutată de Moscova

La scurt timp după ce s-a întors în SUA, Trump a început să se intereseze pentru o candidatură din partea republicanilor pentru funcția de președinte și chiar a organizat un miting de campanie în Portsmouth.

Pe 1 septembrie 1987, la aproape două luni după vizita la Moscova, Trump publica un articol pe o pagină întreagă în ziarele New York Times, Washington Post și Boston Globe, în care exprima unele opinii extrem de neortodoxe în America condusă pe atunci de Ronald Reagan și implicată în războiul rece. Acuza Japonia, țară aliată, de exploatarea SUA și îți exprima scepticismul față de participarea SUA în cadrul NATO.

Articolul său a fost un motiv de uimire și jubilare pentru KGB, care a văzut în acest eveniment o „măsură activă” de succes, executată de un nou activ KGB. „A fost ceva fără precedent […] și, în cele din urmă, acest tip a ajuns președinte”, spune Shvets.

Victoria lui Trump în 2016 a fost salutată de Moscova. Investigarea presupuselor ingerințe ale Rusiei în alegerile din SUA, coordonată de consilierul special Robert Mueller, a constatat că membrii echipei campaniei electorale a lui Trump au avut cel puțin 272 de contacte cunoscute și cel puțin 38 de întâlniri cunoscute cu agenți care aveau legături cu Rusia.

Shvets, care a efectuat propria investigație în acest sens, a declarat: „Pentru mine, raportul Mueller a fost o mare dezamăgire pentru că oamenii se așteptau să fie o investigație amănunțită a tuturor legăturilor dintre Trump și Moscova”.

După ce și-a făcut investigația, Shvets a luat legătura cu Craig Unger, considerând cartea acestuia o continuare a anchetei lui Mueller.

Unger, autorul a șapte cărți și fost redactor la revista Vanity Fair, a spus despre Trump: „A fost ținta perfectă în multe sensuri: vanitatea, narcisismul său l-au făcut o țintă firească pentru recrutare. A fost cultivat pe o perioadă de 40 de ani, chiar până la alegerea sa”.