Regres diplomatic dureros pentru Xi Jinping. Liderii care au ignorat cererea Chinei și nu s-au prezentat la forumul creat de Beijing

• Liderii a șase țări au ignorat cererea Chinei și nu s-au prezentat la forumul „17+1”, creat de Beijing.
• Bulgaria, România și Slovenia, Estonia, Letonia și Lituania au fost reprezentate la summit doar de miniștri.
• Tacticile Chinei de a-și extinde influența în Europa de Est se confruntă cu probleme.

Platforma „17+1”, creată de Beijing în 2012 pentru a construi legături cu 17 țări din Europa Centrală și de Est, a avut forma „11+1” marți, când jumătate din cei 12 lideri naționali din UE invitați nu s-au prezentat la întrunire, informează Politico.

Este un regres diplomatic usturător pentru președintele Xi Jinping, care s-a oferit să dubleze în următorii cinci ani importurile de alimente ale Chinei din Europa de Est.

Apelul la sectorul agricol a fost o stratagemă inteligentă din partea lui Xi, deoarece acesta este un punct politic nevralgic, dat fiind că economiile rurale mai sărace din Europa de Est se simt nedreptățite și subminate de puternicele sectoare agricole, extrem de protecționiste, din Europa de Vest.

Conferința 17+1 a reprezentat până acum un forum prin care Beijingul și-a putut exercita influența în Europa de Est, promițând investiții asociate inițiativei Belt and Road, un proiect uriaș de infrastructură și transport, adoptat de guvernul chinez în 2013, care leagă China de piețele UE. Marți Xi a propus însă noi perspective. Pe lângă propunerea sa de a cumpăra mai multe alimente din regiune, președintele chinez a promis să îmbunătățească procedurile vamale și a propus perspectiva ca mai multe țări est-europene (în afara sârbilor și a ungurilor) să primească vaccinuri anti-COVID din China.

Cele șase țări „disidente”

Țările est-europene par a fi însă din ce în ce mai puțin convinse că Beijingul oferă cu adevărat avantajele economice pe care și le-au imaginat inițial. Mai mult, trebuie să ia în considerare relații de securitate, precum și legăturile diplomatice cu noua administrație a președintelui american Joe Biden, care vrea să realizeze o amplă coaliție diplomatică împotriva Chinei.

Cele șase țări care au ignorat China marți și care sunt membre NATO din 2004 sunt trei țări est-europene, Bulgaria, România și Slovenia și trei țări baltice, Estonia, Letonia și Lituania. Niciuna dintre ele nu și-a trimis președinții sau prim-miniștrii la summit-ul pe care China l-ar fi dorit în formatul „Xi plus 17 lideri”. În special pentru statele baltice, rolul NATO ca garant al securității împotriva Rusiei are o pondere majoră în această decizie.

În loc să trimită conducători de stat, țările respective au fost reprezentate de miniștri după ce, cu numai o zi înainte, diplomații chinezi au făcut presiuni ca aceste țări să trimită „o delegație la nivel mai înalt”, conform unui diplomat din una dintre cele șase țări.

„Chinezii consideră că nu-i tratăm cu respect”, a afirmat diplomatul sub condiția anonimatului. De asemenea, acest gest reprezintă „ o mare surpriză pentru Beijing, de vreme ce toate cele 27 de state ale UE au aprobat în unanimitate pactul de investiții [încheiat în decembrie, între UE și China]”.

China este conștientă deja de faptul că statele baltice bat treptat în retragere”, a declarat Una Bērziṣa-Čerenkova, șefa Centrului de Studii Chineze din cadrul Universității Rīga Stradiš din Letonia.

Poziția Washingtonului față de relațiile Europei cu China

Întrebat despre summit-ul 17+1, Washingtonul a declarat că s-a angajat să colaboreze cu Europa în privința politicii față de China. „Recunoaștem că partenerii noștri europeni au propriile interese și relații și nu îi forțăm să aleagă între China și SUA. Rămânem totuși îngrijorați de faptul că China s-a folosit frecvent de organizații multilaterale ca de un instrument prin care și-a promovat interesele economice, de securitate națională și de politică externă, în detrimentul păcii și al prosperității altor țări, al respectării drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

Slovacia își arată talentul politic

Agricultura a jucat un rol important la ultimul summit 17+1, unde țările europene și-au exprimat nemulțumirea față de ritmul lent în care China își deschide piața pentru exporturile agroalimentare.

Mariyana Nikolova, vicepremierul Bulgariei, i-a cerut președintelui Xi Jinping să „contribuie la extinderea gamei de mărfuri exportate prin simplificarea și accelerarea procedurilor de import ale Chinei, în special în cazul produselor alimentare și al celor agricole”.

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat și el că Polonia este „nemulțumită” de viteza cu care China extinde accesul la piață. Acesta a subliniat că va fi nevoie de acțiuni precum ridicarea restricțiilor administrative la importurile de produse agroalimentare din Polonia.

Potrivit unui raport al Institutului de Economie Agricolă din Belgrad, Polonia se află pe primul loc la exporturile agricole est-europene către China, fiind urmată de Ungaria, aprovizionând piețele chineze cu carne și lactate, organe comestibile și ciocolată.

Slovacia a fost una dintre puținele țări în măsură să revendice o victorie în domeniul agriculturii, semnând cu doar o zi înainte de summit, un protocol prin care și-ar putea mări exporturile de carne de oaie către China. Iar primul ministru slovac, Igor Matovič, s-a prezentat la summit, în ciuda speculațiilor anterioare, că va lipsi.

Un drum fără perspectivă?

Vechea inițiativă Centură și Drum nu își pierde însă actualitatea. La summit, Xi a declarat că intenționează să facă din Europa Centrală și de Est „prima regiune” din lume care va fi acoperită deplin de acest proiect.

El nu a menționat un anumit proiect de infrastructură, care ar putea fi mai greu de realizat, cel puțin în UE, având în vedere eforturile Comisiei de a analiza mai atent acordurile de infrastructură ale statelor membre cu țări precum China.

Xi a declarat că va lansa un nou „punct de coordonare și consultare privind autorizarea vamală” pentru „Linia Expres Terestră-Maritimă China-Europa”, dintre Budapesta și portul Pireu, de lângă Atena, deținut de chinezi. Aceasta va deservi Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord și Grecia. Transportul de mărfuri e complicat pe această rută, fiindcă implică atât state UE, cât și non-UE, dar partea chineză nu a dezvăluit niciun detaliu despre cum ar putea funcționa acest nou mecanism.

Pe fondul unor temeri de durată ale UE în privința tacticii „dezbină și domină” a Chinei, legate, de exemplu, de introducerea unor standarde tehnice diferite, premierul elen Kyriakos Mitsotakis a declarat că platforma va fi un simbol al „cooperării, al solidarității, al înțelegerii și al transparenței”.

Convingerile premierului elen nu au fost împărtășite însă de toți participanți la întrunire. „Conferința de astăzi […] are loc într-o atmosferă de divizare, după ce câțiva lideri s-au retras săptămâna trecută și eforturile de a conveni asupra unui comunicat comun întâmpină probleme”, a declarat Ditmir Bushati, fost ministru de externe al Albaniei, una dintre țările non-UE din „17+1”.

„La 10 ani de la lansarea acestei inițiative [chineze], formatul a ajuns sub nivelul așteptărilor”, a adăugat Bushati.