• Un laborator de stat din Rusia se lansează în domeniul cercetătorilor ce vizează virusuri care datează din Paleolitic.
  • Primele mostre de ţesuturi au fost prelevate de la un cal preistoric.
  • Cercetătorii spun că vor cerceta și ţesuturile prelevate de la mamuți și elani.

Un laborator de stat din Rusia anunță că începe cercetările asupra virusurilor preistorice prin analiza rămășițelor animalelor conservate în permafrost topit, scrie The Guardian.

Laboratorul Vector din Siberia a declarat marți într-o conferință de presă că scopul proiectului este identificarea paleovirusurilor și efectuarea cercetărilor avansate în evoluția virusului.

Cercetarea, în colaborare cu Universitatea Federală de Nord-Est din Iakuțk, a început cu analiza țesuturilor extrase dintr-un cal preistoric despre care se crede că are o vechime de cel puțin 4.500 de ani.

Recomandări

OFICIAL ÎN SCHENGEN
CE CÂȘTIGI LA GALA ZF?
PUTIN TESTEAZĂ ORȘENIK
BIDEN RESPINGE ICC
MANDAT PENTRU BIBI
VREMEA REA ÎNCHIDE A1

Reprezentații laboratorului rus Vector susțin că rămășițele au fost descoperite în 2009 în Iacutia, o vastă regiune siberiană unde sunt descoperite deseori rămășițe de animale paleolitice, inclusiv mamuți.

Cercetătorii spun că vor cerceta și ţesuturile prelevate de la mamuți, elani, câini, potârnichi, rozătoare, iepuri de câmp și alte animale preistorice.

Maxim Cheprasov de la laboratorul Muzeului Mamut din Iakuțk a declarat într-un comunicat de presă că animalele recuperate au făcut deja obiectul unor studii bacteriene.

El a spus: „Realizăm pentru prima dată studii asupra paleovirusurilor.”

Fost centru pentru dezvoltarea armelor biologice în epoca sovietică, laboratorul Vektor din regiunea Novosibirsk din Siberia este una dintre cele două structuri din lume în care sunt depozitate mostre cu virusul variolei.

Vektor a dezvoltat un vaccin împotriva coronavirusului, EpiVacCorona, care a fost autorizat în octombrie în Rusia. Producţie în masă ar trebui să înceapă în luna februarie.

Oamenii de știință spun că Arctica se încălzește de două ori mai repede decât media globală, punând în pericol viața sălbatică locală și eliberând CO2 stocat în permafrostul care se topește.