• Potrivit dovezilor anchetatorilor, membrii grupului infracţional ar fi folosit mărfuri legale, adesea role de bitum, piatră, lână, drojdie, care nu erau neapărat obiectul tranzacţiilor dintre importator şi exportator, dar care aparţineau grupului, pentru a exista o acoperire legală atunci când transportau drogurile.
  • Şase luni mai târziu, Poliţia Română anunţă că procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a 8 persoane pentru constituirea unui grup organizat, trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc.

Opt persoane au fost trimise în judecată în dosarul privind cea mai mare captură de heroină din România, descoperită în Portul Constanţa. Aproape o jumătate de tonă de droguri era disimulată în role de bitum, piatră, lână sau drojdie.

Aproape o tonă şi jumătate de heroină a fost descoperită de poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, împreună cu procurorii DIICOT, cu sprijinul reprezentanţilor DEA de la Ambasada SUA în România, Europol şi Eurojust, în Portul Constanţa, în 10 mai.

Şase luni mai târziu, Poliţia Română anunţă că procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a 8 persoane pentru constituirea unui grup organizat, trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc.

Recomandări

VA AVEA UE NOI MEMBRI?
UNDE SCHIEZI AZI?
CINE E BABSI ZANGERL?
BYE, BYE GALLIANO!
RIRI PRIMEȘTE AUTOGRAF
GEN Z INVESTEȘTE ÎN MENTORAT ONLINE

„Din cercetări a reieşit că, pe teritoriul României, s-ar fi constituit un grup infracţional organizat, coordonat de către un cetăţean grec, specializat în introducerea în Europa, prin România, a unor importante cantităţi de heroină, disimulate în mărfuri importate legal, atât în regim containerizat, pe cale maritimă, până în portul Constanţa, cât şi prin intermediul unor mijloace de transport rutier, ce aduceau marfă din Turcia – autotrenuri, în care au fost create compartimente speciale la nivelul remorcilor, pentru a ascunde drogurile”, spun poliţiştii.

Potrivit dovezilor anchetatorilor, membrii grupului infracţional ar fi folosit mărfuri legale, adesea role de bitum, piatră, lână, drojdie, care nu erau neapărat obiectul tranzacţiilor dintre importator şi exportator, dar care aparţineau grupului, pentru a exista o acoperire legală atunci când transportau drogurile.

Din containere au fost ridicate 1428,33 kilograme heroină

Şoferii ce conduceau autotrenurile şi efectuau curse de transport marfă pe ruta Istanbul – Rotterdam, via România şi retur ar fi fost coordonaţi de către un cetăţean român, care, la rândul său, le-ar fi organizat împreună cu liderul grupării. Acelaşi cetăţean român s-ar fi ocupat de realizarea formalităţilor privind importurile maritime de mărfuri, în care erau disimulate drogurile şi ar fi ţinut legătura cu comisionarul vamal, pentru efectuarea demersurilor pentru depozitare sau scoatere a mărfurilor din Portul Constanţa, apoi de organizarea transportului de mărfuri în care ar fi fost disimulate drogurile către destinaţiile finale, stabilite de către lider, care ar fi deţinut şi controlat companii în mai multe state din Uniunea Europeană şi pe care le-ar fi folosit în activităţi comerciale aparent licite, menite să creeze un paravan pentru circuitul drogurilor”, transmite Poliţia.

Pentru transportul drogurilor, la o cursă realizată, transportatorii ar fi trebuit să primească o sumă echivalentă cu un salariu net lunar, de aproximativ 2.000 – 2.250 de euro, astfel încât să creeze aparenţa că banii reprezintă salariul şi nu plata transportului de droguri.

Aceştia au fost prinşi în 10 mai. Atunci, procurorii DIICOT, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, au percheziţionat containere aflate în Portul Constanţa, fiind depistate şi ridicate 1428,33 kilograme heroină, cu puritate cuprinsă între 54,61% şi 57,93%, având o valoare de piaţă de aproximativ 71.500.000 de euro.

În acest caz a fost instituit sechestru asigurător asupra a 60.306 euro, a unor mijloace de transport, în valoare totală de 158.180 de euro, cât şi asupra a 27 de echipamente de „minare” de monedă virtuală, în valoare de aproximativ 500.000 de euro.

Cauza a fost instrumentată cu sprijinul autorităţilor judiciare din Ungaria, Austria, Germania, Regatul Ţărilor de Jos, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă şi Franţa şi al ofiţerilor din cadrul Europol.

Suportul logistic şi de specialitate a fost asigurat de către Eurojust.

Dosarul a fost înaintat pentru soluţionare Tribunalului Bucureşti.