Analiză. Munții de gunoaie din Asia de Sud amenință clima

• Gropile de gunoi și depozitele de deșeuri din India, Pakistan și Bangladesh sunt mari emițători de metan, un puternic gaz cu efect de seră.
• Mai mulți nori ai puternicului gaz cu efect de seră – care are o putere de încălzire de 84 de ori mai mare decât cea a dioxidului de carbon – au fost observați în India decât în orice altă țară
• Dacă nu se reușește să se limiteze emisiile din sectorul deșeurilor, responsabil pentru aproximativ 20% din totalul metanului generat de activitatea umană, s-ar putea să deraieze obiectivele climatice globale.

Grămezile de gunoi din apropierea orașelor din Asia de Sud contribuie la unele dintre cele mai puternice și mai persistente emisii de metan din lume, evidențiind o provocare majoră în lupta globală împotriva schimbărilor climatice.

Potrivit Bloomberg, mai mulți nori ai puternicului gaz cu efect de seră – care are o putere de încălzire de 84 de ori mai mare decât cea a dioxidului de carbon – au fost observați în India decât în orice altă țară, cu excepția SUA, în prima jumătate a acestui an, potrivit observațiilor prin satelit ale Agenției Spațiale Europene.

Emisiile din Asia de Sud, diferite de cele din SUA sau Rusia

Sursa emisiilor din Asia de Sud este diferită de cea din SUA sau Rusia, care sunt mari producători de combustibili fosili.

În aceste țări, cea mai mare parte a emisiilor observate prin satelit este legată de scurgeri de la exploatările de petrol, gaze și cărbune. Anul trecut, mai mult de jumătate din toate emisiile de metan măsurate la nivel global au fost în Asia. India a reprezentat aproape un sfert din total.

Faptul că există depozite de deșeuri în jurul orașelor nu este un lucru unic în Asia de Sud, dar ceea ce este diferit sunt sistemele de gestionare a gazelor de depozit”, a declarat Brody Wight, director de vânzări. ,,Existența sau nu a acestora este probabil factorul principal” .

China, cea mai mare sursă de metan din lume

Depozitele de deșeuri generează metan atunci când materialele organice, cum ar fi resturile alimentare sau cartonul, se descompun în absența oxigenului. China, de exemplu, este cea mai mare sursă de metan din lume provenit din depozitele de deșeuri, urmată de Asia de Sud, SUA și Asia de Sud-Est, potrivit unui raport al Global Alliance for Incinerator Alternatives.

Dacă nu se reușește să se limiteze emisiile din sectorul deșeurilor, care este responsabil pentru aproximativ 20% din totalul metanului generat de activitatea umană, s-ar putea să deraieze obiectivele climatice globale.

Devierea resturilor alimentare și a altor deșeuri organice înainte ca acestea să ajungă la groapa de gunoi este esențială pentru a limita emisiile viitoare. Impactul depozitelor de deșeuri vechi poate fi atenuat prin aerarea grămezilor de gunoi și prin sisteme de captare a gazelor.

Groapa de gunoi de la Ghazipur, situată la periferia capitalei Indiei, New Delhi, a emis aproximativ 2,17 tone de metan pe oră la 22 martie, ziua în care un satelit GHGSat a trecut pe deasupra noastră. Dacă această rată de emisii ar fi fost menținută timp de un an, scurgerea ar fi avut același impact pe termen scurt asupra climei ca și emisiile anuale produse de 350.000 de mașini din SUA.

Depozitule de deșeuri, vectori de boli

Depozitul de deșeuri este un vector de boli care ajută la răspândirea tuberculozei. Incendiile se aprind periodic din cauza scurgerilor de metan. În 2017, ploile musonice au provocat o alunecare de teren de deșeuri care a ucis două persoane.

Autoritățile responsabile din Delhi nu au răspuns la solicitări pentru a face comentarii cu privire la aceste emisii.

În India, mai mult de 60% din deșeuri sunt compuse din materiale organice, care provin adesea din piețele unde se vând legume, carne și păsări de curte și alte alimente, potrivit lui Shibu K. Nair, coordonatorul GAIA în India.

Plasticul, metalul și materialele care pot fi reciclate sunt, în general, recuperate la sursă sau la gropile de gunoi de către antreprenori și rețele informale de recuperare.

Una dintre cele mai simple soluții constă în devierea deșeurilor organice la sursă. Această abordare a funcționat în Coreea de Sud, unde guvernul a interzis în 2005 aruncarea alimentelor la groapa de gunoi, iar în prezent cere gospodăriilor să pună resturile în saci speciali și să le depoziteze în containerele pentru deșeuri alimentare. Acest lucru a dus la creșterea ratei de reciclare a țării la peste 90% în 2020.

În urmă cu câteva decenii, aproape toate alimentele ajungeau în depozitele de deșeuri.

Îndeplinirea obiectivelor climatice comune la nivel mondial va necesita sacrificii din partea tuturor țărilor. Însă multe națiuni bogate au poluat timp de secole și continuă să aibă emisii mult mai mari pe cap de locuitor decât statele mai sărace care încă își propun să crească veniturile, să asigure securitatea alimentară și să ofere servicii de bază.

Cu toate acestea, există îngrijorarea că unii lideri nu fac suficient. India și Bangladesh