- Turcia se îndreaptă duminică spre alegeri prezidențiale și parlamentare.
- Alegerile au loc în contextul unei crize economice paralizante și al unei inflații ridicate, precum și al unui cutremur catastrofal în februarie.
- În cazul în care niciunul dintre candidați nu obține mai mult de 50% din voturi la alegerile de duminică, pe 28 mai va avea loc un al doilea tur de scrutin între cei doi candidați cu cele mai multe voturi.
Turcii merg duminică la urne în cadrul unor alegeri prezidențiale și parlamentare combinate. În cursa prezidențială au rămas trei candidați, scrie presa internațională.
Advertisment
Turcia se îndreaptă duminică spre alegeri prezidențiale și parlamentare.
Președintele Recep Tayyip Erdogan, care a dominat politica turcă în ultimele două decenii, nu a părut niciodată mai vulnerabil la o provocare din partea opoziției.
Recomandări
Erdogan și-a întărit controlul asupra puterii și a condus țara spre un regim din ce în ce mai autoritar. Dar, potrivit sondajelor de opinie, el se află în urma lui Kemal Kilicdaroglu – candidatul comun al unei opoziții unite care a promis să restabilească democrația.
Alegerile au loc în contextul unei crize economice paralizante și al unei inflații ridicate, precum și al unui cutremur catastrofal în februarie.
Erdogan și Kilicdaroglu sunt favoriții în cursa prezidențială. Unul dintre candidați a renunțat joi, ceea ce face ca alegerile să fie o cursă cu trei candidați.
În cazul în care niciunul dintre candidați nu va obține mai mult de 50% din voturi la alegerile prezidențiale de duminică, va avea loc un tur de scrutin între cei doi candidați cu cele mai multe voturi pe 28 mai. Vezi aici lista celor care vor să fie aleși în cursa prezidențială:
RECEP TAYYIP ERDOGAN
Politicianul în vârstă de 69 de ani, un om puternic, care s-a aflat la putere în ultimele două decenii în calitate de prim-ministru și președinte, câștigând cu ușurință cinci alegeri, dorește să obțină un al treilea mandat prezidențial consecutiv.
Cu toate acestea, alegerile de duminică reprezintă cea mai dificilă provocare electorală a sa de până acum. Președintele în exercițiu, care a concentrat o cantitate mare de putere în mâinile sale în cei 20 de ani de mandat, a înregistrat o scădere a ratingului de popularitate pe fondul turbulențelor economice și al inflației galopante, care au fost puse pe seama proastei sale gestionări a economiei.
Un cutremur puternic care a devastat părți din sudul Turciei, provocând moartea a peste 50.000 de persoane, a scos la iveală eșecul guvernului său de a pregăti țara predispusă la cutremure pentru un dezastru de asemenea amploare, zdruncinându-i imaginea de lider puternic.
Președintele a promis că va reconstrui regiunea devastată de cutremur în decurs de un an, subliniind rezultatele guvernului său în ceea ce privește construirea de infrastructură.
Erdogan, care conduce Partidul Justiției și Dezvoltării, conservator și religios, aflat la putere, a format o alianță cu două partide naționaliste, un mic partid de stânga și un partid islamist. De asemenea, el are sprijinul extern al unui controversat partid kurd-islamist, care ar avea legături cu o organizație, acum dispărută, care a fost legată de o serie de crime oribile în anii 1990.
KEMAL KILICDAROGLU
Politicianul în vârstă de 74 de ani conduce din 2010 Partidul Republican al Poporului (CHP), principalul partid de opoziție din Turcia, de centru-stânga și pro-secular. Fostul birocrat cu maniere blânde a reușit să unească opoziția fragmentată și diversă a Turciei.
Alianța sa națională include un partid de centru-dreapta, un partid naționalist, un partid islamist și două partide care s-au desprins de partidul de guvernământ al lui Erdogan.
Aceasta urmărește să îl destituie pe Erdogan și să readucă Turcia la un ,,sistem parlamentar puternic” , cu controale și echilibre puternice, prin eliminarea sistemului prezidențial pe care liderul turc l-a introdus prin referendum în 2017. Alianța a promis, de asemenea, drepturi și libertăți sporite și o revenire la politici economice mai convenționale.
Candidatura lui Kilicdaroglu este susținută de liderii celorlalte cinci partide din alianță – cunoscută sub numele de Alianța Națiunilor – care ar urma să servească drept vicepreședinți în cazul unei victorii a lui Kilicdaroglu. Primarii populari din Istanbul și Ankara, care au făcut campanie în favoarea sa, vor primi, de asemenea, probabil, posturi de vicepreședinți. Kilicdaroglu are, de asemenea, sprijinul unui partid pro-kurd, în prezent al doilea partid de opoziție din Turcia.
SINAN OGAN
Politicianul naționalist în vârstă de 55 de ani, considerat un outsider în cursa prezidențială, este un fost academician și expert în Rusia și în regiunea Caucazului.
Candidatura sa este susținută de mici partide de dreapta, inclusiv de Partidul Victoriei, un partid anti-migrație care urmărește repatrierea refugiaților sirieni. Ogan însuși a declarat într-un interviu televizat că, dacă va fi ales, va lua în considerare trimiterea sirienilor înapoi ,,cu forța, dacă este necesar” .
El a fost membru al parlamentului din partea principalului partid naționalist din Turcia și a purtat o candidatură nereușită la conducerea acestuia. A fost demis din partid, dar a reușit să se reîntoarcă înainte de a se despărți de mișcare din cauza unor diferențe politice, inclusiv a deciziei naționaliștilor de a se alătura unei alianțe cu partidul lui Erdogan.
MUHARREM INCE
Liderul în vârstă de 58 de ani al Partidului Patriei, de centru-stânga, pro-secular și naționalist, s-a retras joi din cursă, la câteva ore după ce o organizație de sondare respectată a arătat o scădere semnificativă a popularității sale.
Ince va figura în continuare pe buletinul de vot, iar voturile pe care le-a primit în scrutinul din străinătate care s-a încheiat săptămâna aceasta vor fi numărate în continuare.
Politicianul înflăcărat a fost criticat pentru că a divizat voturile Alianței Națiunii anti-Erdogan și pentru că este posibil să forțeze cursa prezidențială spre un al doilea tur de scrutin.
Ince a candidat anterior împotriva lui Erdogan la alegerile prezidențiale din 2018 sub sigla CHP, obținând aproximativ 30% din voturi, dar ulterior s-a desprins de partid. Fostul profesor de fizică a fost criticat pentru că a dispărut în noaptea alegerilor și și-a recunoscut înfrângerea într-un mesaj WhatsApp adresat unui jurnalist.
Citește și
Partenerii noștri