- În timp ce în Europa de Vest se așteaptă ca inflația să se tempereze, în Europa Centrală există un sentiment din ce în ce mai puternic că prețurile ridicate din Europa Centrală vor persista.
- Timp de câteva luni, Europa Centrală și de Est a fost în prima linie a luptei împotriva inflației, atât în ceea ce privește accelerarea prețurilor, cât și eforturile uneori inegale ale băncilor centrale din Europa Centrală și de Est de a reduce inflația.
- Cele mai recente date privind inflaţia în regiune variază de la aproape 16% în România la peste 20% în Ungaria, mult peste coridorul ţintă al băncilor centrale, de la 1% la 4%.
În timp ce în Europa de Vest se așteaptă ca inflația să se tempereze în mare măsură în decurs de un an, în Europa Centrală există un sentiment din ce în ce mai puternic că prețurile ridicate din Europa Centrală vor persista pentru o perioadă mai lungă de timp, potrivit unei analize publicate de către agenția Reuters.
Timp de câteva luni, Europa Centrală și de Est a fost în prima linie a luptei împotriva inflației, atât în ceea ce privește accelerarea presiunilor asupra prețurilor, cât și eforturile uneori inegale ale băncilor centrale din Europa Centrală și de Est de a reduce inflația.
Cele mai recente date privind inflaţia în regiune variază de la aproape 16% în România la peste 20% în Ungaria, mult peste coridorul ţintă al băncilor centrale, de la 1% la 4%.
În Ungaria, preţurile la pâine şi lactate au crescut în ritm anual cu aproximativ 70% în septembrie, în timp ce preţul zahărului în Polonia a urcat cu 50%, unele magazine operând cu stocuri scăzute în vară, în aşteptarea majorării preţurilor.
În timp ce sindicatele cer majorări semnificative ale salariilor, pentru menţinerea puterii de cumpărare, iar firmele cresc preţurile pentru a-şi proteja marjele de profit, sporesc riscurile ca încetinirea economiei să nu reducă inflaţia la nivelul sperat de băncile centrale.
„Cu cât mai mult se menţine solide presiunile inflaţioniste şi cele asupra salariilor, cu atât este mai mare riscul să fie necesare rate mai ridicate ale dobânzilor şi creşterea semnificativă a şomajului, pentru a slăbi cererea şi a restabili stabilitatea preţurilor” , a apreciat economistul Nicholas Farr de la Capital Economics.
Credibilitatea băncilor centrale din regiune a fost testată luna trecută, când deprecierea semnificativă a forintului a forţat Banca Centrală din Ungaria (NBH) să majoreze de urgenţă dobânda, după săptămâni în care a încercat să încheie procesul de majorare a dobânzilor, deşi inflaţia încă creşte.
Majoritatea membrilor Consiliul de politică monetară de la Banca Centrală a Poloniei a sugerat de asemenea o încheiere a procesului de majorare a dobânzilor deoarece creşterea economiei ar urma să încetinească semnificativ anul viitor, dar ţinerea sub control a inflaţiei ar putea fi dificilă, Guvernul majorând cheltuielile înaintea alegerilor generale.
Aşteptările inflaţioniste nu mai sunt ancorate de ţintele băncilor centrale, a declarat economistul şef al UniCredit CEE, Dan Bucşa. Acesta a atras atenţia asupra cheltuielilor de consum din primele nouă luni din 2022, care au arătat că gospodăriile se aşteaptă ca inflaţia să crească în continuare iar majorarea salariilor să fie mai ridicată decât în trecut.
Aşteptările gospodăriilor ungare au crescut mult peste 10%, conform celui mai recent sondaj al NBH. Think tank-ul GKI susţine că luna trecută se aşteptau la majorări ale preţurilor în toate sectoarele, cu excepţia construcţiilor.
Un studiu al Oficiului de Statistică din Polonia arată că peste 70% din consumatori se aşteaptă la menţinerea ratei inflaţiei sau chiar la creşterea ei, în următoarele 12 luni, în timp ce think tank-ul BIEC indică o creştere a aşteptărilor inflaţioniste atât la gospodării cât şi la companii.
Presiuni asupra prețurilor
Efectele negative asupra economiei în urma războiului din Ucraina au fost deja exacerbate de presiunile puternice asupra preţurilor din cauza înăspririi pieţei forţei de muncă, a anilor de rate scăzute ale dobânzilor şi a măsurile de stimulare fiscală, menite să sporească avansul economiei.
În Ungaria, Erzsebet Kristofi, o mamă singură de 47 de ani, având un copil cu nevoi speciale, s-a bazat mult anul acesta pe caritate. ,,Totul a devenit mult mai scump, pâinea, alimentele de bază … ingredientele pentru gătit, totul. De aceea am venit aici, avem ceva mâncare proaspătă zilnic şi ceva pâine, produse de patiserie sau legume” , a explicat ea în timp ce stătea la coadă pentru mâncare caldă la periferia Budapestei.
Există un control al preţurilor de către Guvern în Ungaria şi Polonia la unele alimente, combustibili şi credite ipotecare, care a avut efect la finalul lui 2021 şi începutul lui 2022. În Ungaria, unele plafonări ale preţurilor expiră la finalul acestui an dar Guvernul a semnalat că ar putea extinde unele plafonări. Situaţia este mai puţin clară în Polonia, deşi sunt menţinute în 2023 măsurile pentru atenuarea ratelor mai ridicate ale dobânzilor.
Nu sunt semne că presiunea preţurilor se va atenua curând.
Cel mai mare retailer polonez, LPP, a anunţat că intenţionează să majoreze preţurile cu 7% to 19% pentru a compensa sporirea costurilor şi efectele valutare. Chiar dacă avansul economiei poloneze în 2023 va încetini la aproximativ 1% anul viitor, principalul sindicat se aşteaptă la o creştere a salariilor de 10% – 12% în 2023.
Companiile ungare intenţionează să majoreze salariile cu 9% în ianuarie, în medie, susţine Sandor Baja, director al companiei Randstad, şi nu exclude alte majorări în cursul anului, în anumite sectoare.
Situația dificilă a Poloniei
În condiţiile în care deja economiile din regiune se confruntă cu o încetinire, băncile centrale sunt îngrijorate de potenţiala lovitură la adresa perspectivelor de creştere de pe urma înăspririi politicii monetare pentru a ţine sub control inflaţia, de riscurile provocate de creşterea preţurilor la producători, de înăsprirea pieţei muncii şi de volatilitatea cursului de schimb.
În Europa occidentală, pieţele şi economiştii se aşteaptă ca preţurile în zona euro să se apropie de ţinta BCE de 2% până în 2024.
Perspectivele sunt diferite în Europa Centrală.
„Aşteptările inflaţioniste sunt extrem de ridicate şi neancorate. Aceasta este pentru mine cea mai mare ameninţare” , afirmă Joanna Tyrowicz, membru al Consiliul de politică monetară de la Banca Centrală a Poloniei.
„Aşteptările inflaţioniste neancorate separă clar Polonia de zona euro, unde aşteptările răspuns schimbării politicii BCE” , a adăugat oficialul polonez.