• Studiu: Angajații care suferă de obezitate lipsesc mai mult de la serviciu.
  • Pierderile per angajat obez pot ajunge la 4.200 de dolari.
  • Pierderile per angajat supraponderal pot ajunge la 1.700 de dolari.
  • Costul obezității în Europa se ridică la 81 de miliarde de euro anual.

58% dintre adulții români sunt supraponderali, iar asta are efecte nu numai asupra sănătății populației, ci și asupra productivității. Un studiu de la Harvard arată că angajații cu obezitate lipsesc mai mult de la serviciu din cauza problemelor de sănătate decât angajații cu greutate normală. În plus, aceștia dau un randament mai scăzut la locul de muncă. Analiza arată că pierderile unei companii pot ajunge la 1.700 de dolari pe an pentru un angajat supraponderal și până la 4.200 de dolari pe an pentru un angajat obez.

În 2021, costul obezității în Europa se ridica la 81 de miliarde de euro anual. În România, cea mai ridicată rată a obezității este în Moldova, cu 24%, urmată de Oltenia și Muntenia, cu 21% și Banat, Crișana și Transilvania, cu 19%.

58% dintre adulții români erau în evidențe cu suprapondere

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2022, aproximativ 58% dintre adulții români erau în evidențe cu suprapondere, cu doar două procente sub media Uniunii Europene. Din rândul românilor supraponderali, mai bine de 11% sunt obezi, fapt ce le influențează stilul de viață și le restricționează atât activitățile personale, cât și pe cele profesionale.

Recomandări

TRUMP RISCĂ NOI SANCȚIUNI
TEMPERATURI RECORD ÎN INDIA
MENIU A LA GREC
ȘOȘOACĂ INTRĂ ÎN CURSA PENTRU PMB
AVEREA LUI MUSK CREȘTE
O LUNĂ DE SCHENGEN

„Rezultatul analizei a peste 50 de cercetări globale estimează că, anual, costurile suplimentare per angajat ale angajatorilor (din cauza absenței la locul de muncă) pot ajunge până la 5.132 dolari pentru angajatul supraponderal, iar pentru cel care suferă de obezitate pot ajunge până la 6.759 de dolari. În plus, atunci când vorbim despre nivelul scăzut de productivitate, pierderile variază între 611 – 1.669 de dolari pentru un angajat cu suprapondere și între 1.146 – 4.175 de dolari pentru un angajat cu obezitate. Este imperativ ca angajatorii și autoritățile să ofere sprijin și soluții pentru a aborda această problemă complexă, să dezvolte medii de lucru care să încurajeze un stil de viață sănătos și să asigure accesul la resurse și servicii de nutriție adecvate pentru angajați. Prin aceste măsuri, putem contribui la îmbunătățirea sănătății angajaților și, indirect, la reducerea pierderilor financiare asociate obezității”, arată dr. Laura Gavrilaș, nutriționist-dietetician, președintele Asociației Dieteticienilor din România.

Potrivit specialistului, în anul 2012, costul obezității – direct și indirect – în Europa se situa în jurul sumei de aproximativ 81 miliarde de euro pe an, iar costurile totale ale îngrijirilor pe parcursul întregii vieți (pentru persoanele obeze în vârstă de 40 de ani și cu un IMC de 35 kg/m2) variază de la 75.376 de euro în Grecia la 343.354 de euro în Țările de Jos. Impactul economic al excesului ponderal asupra întregii lumi este estimat să atingă 4,32 trilioane de dolari – aproape 3% din Produsul Intern Brut global – anual până în 2035.

Moldova, zona cu cea mai mare rată a obezității din România

În România, potrivit studiului „Obezitatea în România” realizat de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii, cea mai înaltă rată a obezității este înregistrată în Moldova, cu un procent de 23,8%, urmată de regiunile Oltenia și Muntenia, unde prevalența obezității este de 21,3%, și apoi de regiunile Banat, Crișana și Transilvania, unde procentul obezității se situează la 18,8%.

Specialiștii din țara noastră se reunesc pe 17 noiembrie la Cluj-Napoca, în cadrul primei ediții a conferinței The Dietitian, ce abordează tema „Comunicarea – Ingredient cheie în practica dietetică”. În cadrul conferinței, nutriționiștii dieteticieni vor explora subiecte precum: principii de comunicare în educația nutrițională la nivel comunitar, abordarea grupului de persoane cu obezitate și modalități eficiente de comunicare pentru a susține schimbarea pozitivă în comportamentul de sănătate al pacienților.

Citește și