• „Ne vedem în august”, romanul lui Gabriel Garcia Marquez, este lansat în toată lumea de ziua regretatului scriitor, pe 6 martie.
  • Scriitorul nu voia să publice „Ne vedem în August”, dar urmașii săi au decis altfel. 
  • În România volumul apare la editura RAO, lansarea fiind găzduită la București de Cărturești Carusel, de la ora 18.30.
  • Marquez era născut pe 6 martie. A murit în 2014. Soția sa i-a supraviețuit până în august 2020.

Astăzi îți poți satisface curiozitatea legată de romanul inedit rămas de la Gabriel Garcia Marquez. Volumul pe care scriitorul nu îl vedea desăvârșit are lansarea mondială chiar de ziua regretatului scriitor. 

„Eu nu știu dacă mă vor urî sau mă vor iubi. Nu știu dacă mă urăsc sau mă iubesc. Am zis odată, și încă mai cred asta, că eu scriu ca să fiu iubit mai tare. Cred că e unul dintre motivele de bază care îl fac pe un scriitor să scrie. Acum problema e că nici după 30 de ani de scris nu știi, nu ai nici cea mai vagă idee ce crede lumea despre cineva.”, spunea Marquez în 1976.

Marquez contra Garcia

Fiul scriitorului a explicat faptul că refuzul tatălui său de a publica romanul era cauzat de efectele problemelor cu memoria de care acesta suferea în ultimii ani de viață. „Acesta a fost ultimul său efort împotriva pierderii memoriei. A lucrat intens. Apoi, pe măsură ce uita lucruri, a uitat și de carte. Eu cred că atunci când a spus că romanul nu funcționează, nu mai era în stare să își dea seama. Nu e la fel de cizelat cum sunt alte romane ale sale, dar nu e nici vreun haos de neînțeles. Cred că nu mai înțelegea el nimic.”, explică Rodrigo Garcia, fiul cel mare al scriitorului.

Recomandări

CIOLACU: „RO ESTE INSTABILĂ”
INTERSTELLAR ARE SUCCES
BITCOIN INTRĂ ÎN LUX
DAC-AȘ FI PREȘEDINTE...
CE URMĂREȘTE RUSIA?
NOI AUDIERI LA TIKTOK

Un roman imperfect, dar magic

Inițial, romanul făcea parte dintr-o serie de trei povești, dar restul ideilor au devenit „Povestea târfelor mele triste”, ultima carte de ficțiune publicată de Marquez în timpul vieții, arată editorul romanului „Ne vedem în august”. 
Garcia Marquez a continuat să lucreze la povestea desprinsă din seria de romane pe care le-a dedicat dragostei la persoane în vârstă. Dar nu a fost mulțumit de rezultatul acestui roman rămas în manuscris, chiar dacă pe unul dintre manuscrise se găsește un ”ok final”. Rezultatul îl găsești abia acum în cele șase capitole dedicate vizitelor anuale pe care le face pe insula îndepărtată pe care alesese mama sa să fie înmormântată, Ana Magdalena Bach, o femeie care la începutul cărții abia împlinise 46 de ani. 

Documentele GGM sunt în Texas

Arhiva scriitorului este în continuare deschisă cercetării. La Universitatea din Texas sunt păstrate cele 72 de cutii care conțin arhiva scriitorului. Aceasta include manuscrisele a 10 dintre cărțile sale, 43 de albume de fotografii și 22 de agende și carnete de notițe.  Stephen Ennis, directorul Harry Ransom Center de la Universitatea din Texas mărturisește: „E un fel de ADN creativ care circulă prin această arhivă și le leagă unele de celelalte. Trebuie să-mi imaginez că și Garcia Marquez însuși ar fi foarte mulțumit să se uite pe raft și să vadă că arhiva lui stă alături de documentele lui James Joyce, William Faulkner și ale marelui Borges. E greu să prevezi uimirea, revelațiile și dezvăluirile care vor ieși din această arhivă. Dar cu siguranță aceasta este resursa de bază pentru studiul vieții și operei lui Garcia Marquez”.