De ce a cedat UE în fața companiilor farmaceutice și în fața Marii Britanii? Oficialii europeni știau din decembrie de posibilele întârzieri

• Unii oficiali ai UE erau încă din decembrie conștienți de întârzierile în producția de vaccinuri, dar Comisia Europeană a anunțat în continuare obiective ambițioase.
• Comisia s-a confruntat cu atacuri dure din partea guvernelor UE cu privire la strategia sa de comunicare publică.
• După ce unii diplomați au solicitat o moderare a conflictului cu companiile farmaceutice, Comisia și-a îndreptat ofensiva asupra guvernului Marii Britanii, pentru ca, în final, să cedeze pe ambele fronturi.

Problemele legate de livrarea vaccinurilor în UE, au riscat să arunce blocul în cea mai profundă criză de când Ursula von der Leyen a preluat conducerea Executivă a Comisiei Europene.

Din notele diplomatice ale discuțiilor din interiorul Uniunii Europene din ultima lună reiese că unii oficiali ai UE erau încă din decembrie conștienți de întârzierile în producția de vaccinuri, dar Comisia a anunțat în continuare obiective ambițioase, scrie Reuters.

De la Madrid până la Paris centrele de vaccinare au fost închise din cauza lipsei vaccinurilor. Și pe măsură ce încercările de a câștiga teren prin mijloace legale au eșuat, Comisia Europeană s-a confruntat cu atacuri dure din partea guvernelor UE cu privire la strategia sa de comunicare publică.

Directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, a declarat pentru Reuters că producția este din nou pe drumul cel bun în Europa, după ce compania a făcut anumite modificări la fabrica sa din Belgia, pentru a mări aprovizionarea.

Situația creată de întârzierea livrării vaccinurilor nu a fost doar o problemă de sănătate publică, ci a reprezentat și o criză de natură politică.

Comisia s-a orientat ulterior spre Regatul Unit, despre care AstraZeneca a spus că împiedică vaccinurile fabricate de britanici să ajungă în Europa. Curând însă Comisia a făcut rapid un pas înapoi după ce și-a dat seama că risca să perturbe un acord referitor la frontiere din cadrul înțelegerii Brexit, despre care Londra și Dublinul au spus că ar putea avea consecințe grave pentru securitate în Irlanda de Nord.

Guvernul britanic a declarat că nu interzice exportul de vaccinuri anti-COVID-19 către Europa.

Livrările „fără probleme”

UE a anunțat acorduri cu șase producători de vaccinuri pentru a asigura aproape 2,3 miliarde de doze pentru populația sa de 450 de milioane de locuitori.

Pfizer a fost singura firmă care a livrat vaccinuri către UE, care a anunțat tranzacții de până la 600 de milioane de doze. Lansarea a început imediat după Crăciun. „Livrările sunt până acum în mare parte fără probleme”, a declarat Sandra Gallina, negociatoarea UE în ceea ce privește vaccinurile, într-o informare din 8 ianuarie.

Vaccinurile ambelor companii, Pfizer și AstraZeneca, sunt fabricate și exportate din fabrici aflate la mică distanță cu mașina de Bruxelles. Potrivit Comisiei UE, AstraZeneca produce vaccinuri pentru UE și în fabrici din Germania și din Marea Britanie.

În timpul întâlnirii, Sandra Gallina a declarat că statele membre au văzut în AstraZeneca un „star” datorită prețurilor sale scăzute și numărului mare de doze promise.

Vaccinul AstraZeneca costă aproximativ 2,5 euro doza, față de 15,5 euro, cât costă cel de la Pfizer, au declarat pentru Reuters doi negociatori UE, implicați direct în discuțiile cu producătorii de vaccinuri. AstraZeneca s-a angajat să livreze până în martie cel puțin 80 de milioane de doze și cel mult 120 de milioane de doze, a declarat un înalt funcționar implicat în discuții.

Negociatorii UE erau conștienți că AstraZeneca își va reduce oferta planificată din cauza problemelor de producție. Compania a declarat grupului director al UE pe 4 decembrie că își va reduce livrările pentru primul trimestru cu 60% din maximul de 120 de milioane, potrivit unei note diplomatice.

La o audiere publică din 12 ianuarie în Parlamentul European, Gallina le-a spus parlamentarilor UE că a auzit doar de trei cazuri de plângeri „relativ minore” cu privire la livrările de vaccinuri.

Distanța dintre declarații și realitate

Trei zile mai târziu, pe 15 ianuarie, Pfizer declara că a redus producția și că va reduce temporar aprovizionarea UE de la fabrica sa din Belgia. Anunțul a creat imediat indignare în întreaga Europă. Comisarul special al Italiei pentru COVID-19, Domenico Arcuri, a declarat că Italia ia în considerare o acțiune în justiție împotriva Pfizer.

În ciuda acestor întârzieri, Comisia Europeană a mers înainte și a anunțat un obiectiv ambițios privind vaccinarea.

La 19 ianuarie, dată la care în UE fuseseră administrate puțin peste 5 milioane de vaccinuri, Comisia a publicat obiectivul vaccinării până în martie a cel puțin 80 % dintre lucrătorii din domeniul sănătății și dintre persoanele în vârstă, peste 80 de ani și până la sfârșitul verii, a 70 % din populația adultă a UE. De asemenea, a propus o modalitate de a dona doze în surplus țărilor mai sărace.

A doua zi, în cadrul ședinței de informare, diplomații UE le-au spus oficialilor Comisiei că aceste obiective sunt prea îndrăznețe. „Avem doar aproximativ 2% vaccinați. Cum ați ajuns la ținta de 70%?”, a întrebat un reprezentant din Lituania. „Preferăm să promitem mai puțin și să livrăm mai mult”, a declarat delegatul olandez.

Trei zile mai târziu, notele arătau că Gallina le spunea diplomaților că reducerea bruscă a livrărilor de la Pfizer a tulburat planurile de vaccinare ale statelor membre. Dar a asigurat că transporturile vor fi reluate săptămâna următoare.

„Șoc” în fața incorectitudinii declarațiilor AstraZeneca

Vineri, pe 22 ianuarie, AstraZeneca, care urmează să înceapă livrările către UE pe 15 februarie, a declarat că va reduce livrările în primele trei luni. Acest lucru ar însemna o scădere de aproximativ 60%, ajungându-se la 31 de milioane de doze în loc de 80 de milioane.

Coomisia Europeană a intrat în ofensivă. La câteva ore după anunț, comisarul pentru sănătate Stella Kyriakides a scris pe Twitter despre „nemulțumirea profundă” a UE. Lunea următoare, Comisia i-a convocat pe directorii AstraZeneca la reuniuni, pentru a face presiuni asupra companiei pentru a mări livrările. Comisia a obținut anumite concesiuni, AstraZeneca a făcut oferta de a crește livrările cu 8 milioane de doze, înainte de 7 februarie.

Nu a fost de ajuns. Conștientă de problemele de producție de la fabrica din Belgia a companiei, Comisia UE a cerut medicamente din Germania și din Marea Britanie. AstraZeneca nu a spus însă nimic clar cu privire la posibilitatea de a livra doze din Marea Britanie, a declarat un oficial UE care a participat la întâlnire.

A doua zi, directorul executiv al companiei, Pascal Soriot, a declarat ziarelor europene că AstraZeneca nu a fost obligată legal să livreze doze către UE le termene precise, deoarece în contract se stipulează doar că va depune „cele mai bune eforturi” pentru a livra.

El a mai spus că Marea Britanie s-a înscris pentru vaccinul său mai devreme decât UE și a cerut să fie servită mai întâi din fabricile din Marea Britanie.

Remarcile lui Soriot au înfuriat Comisia UE. Pe 27 ianuarie, potrivit notelor, Gallina le-a spus diplomaților că a fost „șocată” de „gradul de incorectitudine a declarațiilor” pe care le-a făcut Soriot cu privire la angajamentele AstraZeneca.

Declarându-se încrezătoare în puterea argumentelor sale juridice, Comisia, a solicitat public companiei AstraZeneca să publice contractul. În cele din urmă a fost făcută publică o versiune puternic cenzurată a contractului, pe 29 ianuarie.

„Cu spatele la zid”

La întâlnirea din 27 ianuarie, Gallina le-a spus delegaților că unele dintre problemele cu AstraZeneca erau deja cunoscute, dar noua situație era „o mare lovitură”.

Ea a afirmat de asemenea că UE nu a avut o prezentare a situației exporturilor de vaccinuri. „Avem unele informații, dar avem nevoie de mai mult”, a spus ea. Datele vamale brute au arătat că milioane de vaccinuri COVID-19 au fost exportate în ultimele săptămâni din UE în Marea Britanie, Canada, Israel și China, a afirmat ea.

Gallina a adăugat că UE va institui un nou mecanism de urmărire și licențiere a exporturilor, iar avocații UE ar putea face presiuni asupra AstraZeneca, pentru ca aceasta să livreze mai multe doze, a adăugat ea.

Informarea nu a mers bine. Cel puțin cinci diplomați au declarat că lupta publică a Comisiei a fost dusă prea departe și au solicitat o moderare a tonului, cel puțin în particular, susținând că acțiunile legale nu vor duce la producerea rapidă a mai multor vaccinuri.

„Comisia este cu spatele la zid”, a declarat în cadrul întâlnirii ambasadorul francez Leglise-Costa, care a cerut o schimbare imediată a strategiei de comunicare.

Mai târziu în cursul acelei zile, în cadrul unei alte convorbiri cu Comisia, Soriot a spus UE să nu se aștepte să primească doze de la fabricile AstraZeneca din Marea Britanie, fiindcă în contractul cu Londra există o clauză care îi acordă Marii Britanii prioritate în privința dozelor produse în Regatul Unit, au declarat doi oficiali ai UE.

Un „act de ostilitate” la adresa Irlandei de Nord

Văzând că diplomații vor să reducă tonul agresiv în lupta cu AstraZeneca, Comisia și-a îndreptat ofensiva asupra guvernului Marii Britanii.

A doua zi, oficialii UE au amenințat public că vor bloca exporturile de vaccinuri, o măsură care ar putea afecta importurile de vaccinuri Pfizer ale Marii Britanii din Belgia. Iar Comisia a declarat că dorește să instituie un mecanism care să le impună companiilor să solicite autorizare înainte să exporte doze de vaccin.

Pe 30 ianuarie, Comisia a amenințat că va crea o clauză care să împiedice vaccinurile să ajungă în Irlanda de Nord, care este condusă de britanici, dar a rămas parte a pieței interne a UE după Brexit.

Impunerea de restricții la această graniță ar fi putut genera puternice tensiuni. În discuțiile pentru Brexit s-a convenit ca aceasta să rămână deschisă, pentru a păstra elementul central al unui acord de pace din 1998, care a pus capăt celor 30 de ani de conflict armat în provincie.

Primul Ministru al Irlandei de Nord, Arlene Foster, a numit propunerea UE „un incredibil act de ostilitate”, iar oficialii UE au recunoscut la scurtă vreme că a fost într-adevăr o propunere excesivă.

Până duminică, Comisia s-a retras de pe ambele fronturi.

Președintele Comisiei, Von der Leyen, a anunțat într-un mesaj postat pe Twitter, că blocul comunitar a realizat un „pas înainte în privința vaccinurilor”. AstraZeneca s-a oferit să mărească livrările, a spus ea.

După o săptămână de lupte și confuzie diplomatică, UE a obținut doar 1 milion de doze în plus față de concesia inițială a firmei.