• Angajații care muncesc mult au o problemă în a spune cuvântul „nu” și pot dăuna companiei pe termen lung.
  • Melody Wilding, expertă în HR, te învață să spui „nu” atunci când ceea ce ți se cere este nerealist, sau când sarcinile îți pot pune în pericol responsabilitățile principale la serviciu.
  • Cristian Moisuc: Există salariați asupra cărora se înghesuie mai multe sarcini și salariați care au tendința de a trage chiulul. Evident, cel care trage chilulul, spunând „nu”, de mai multe ori este scutit.

Spune „nu”. O să-ți fie mai bine la birou. Angajații eficienți, care sunt sensibili și muncesc mult, nu spun „Nu” atunci când sunt rugați să preia mai multe sarcini. Deși primesc mai multe responsabilități la serviciu și șefii se bazează pe ambiția lor. Melody Wilding, o expertă în HR din America spune că „acești angajați au o performanță mai bună pe termen scurt. Pe termen lung, pot dăuna firmei din cauza oboselii”.

Cuvântul „nu”, este soluția, dar cele mai importante sunt tonul și contextul.

„Spuneți „nu” atunci când ceea ce vi se cere este nerealist. Spuneți Nu atunci când sarcinile în plus vă pot pune în pericol responsabilitățile principale la serviciu – dar și atunci când simțiți că nu puteți face un lucru din cauza problemelor fizice”, sunt sfaturile coach-ului american, citat de Forbes. Refuzul are și părți bune, sporește încrederea angajatului și îl motivează să avanseze în carieră.

Recomandări

FOȘTII ȘEFI SRI AJUNG SUB CONTROL JUDICIAR
UN ROMÂN E ARESTAT DE TRĂDARE
ORBAN ÎL APĂRĂ PE NETANYAHU
CE TREND ÎNCERCI AZI? QUIET VACATIONING
MAI EȘTI TARE, BUGETARE?
SZIJJARTO ÎI APĂRĂ PE RUȘI

Asta nu înseamnă că nu ar trebui să dai nicio mână o mână de ajutor atunci când compania sau echipa ta are un personal insuficient sau ți se cere să-ți asumi responsabilități suplimentare.

Sunt țări care au dat legi pentru a proteja angajații.

„În Franța, începutul lui ianuarie 2017 s-a modificat legea privind drepturile salariaților, introducându-se un articol, numit articolul 55, dreptul la deconectare numerică. Angajatul nu răspunde la telefoane, la mesaje, la orice sarcini de serviciu în intervalul lui de odihnă, pentru a garanta, tocmai, salariatului eficența în muncă, întrucât un salariat care este bombardat cu sarcini de serviciu în afara programului va sfârși prin a fi surmenat, va începe prin a îndeplini acele sarcini, fiindcă nu poate să spună „nu”. Dar va sfârși prin a-i fi încălcat spațiul privat, prin cerințe transmise de șef prin tot felul de mijloace de comunicare moderne: e-mail, telefon, whatsapp etc.”, spune Cristian Moisuc, doctor în filosofie, invitat la STIU, pe Aleph News.

Sarciniile de serviciu sau orice alte îndatoriri sunt aproape imposibil de refuzat, cu excepția cazurilor în care cerințele sunt absurde sau depășesc competențele.

„Legea franceză vorbește de modernizarea dialogului social în cadrul întreprinderilor, cu o justă repartizare a sarcinilor. Știm cu toții foarte bine că în orice fel de colectivitate există salariați asupra cărora se înghesuie mai multe sarcini și salariați care au tendința de a trage chiulul. Evident, cel care trage chilulul, spunând „nu”, de mai multe ori este scutit, iar cel care obișnuiește să accepte sarcinile este încărcat”, adaugă profesorul.

Cristian Moisuc consideră că educarea unui om înseamnă o combinație între „nu” și „da”, iar probema cea mare este că e foarte greu de găsit gradientul necesar.

„Tutorele se pune la rădăcina unui copac pentru a-l ajuta să crească liber. Întrebarea este „I se răpește lui libertatea de a crește? Răspunsul este „da”. I se oferă în schimb, posibilitatea de a crește drept? Răspunsul este iarăși „da”, deși lui îi este încălcată posibilitatea de a crește în orice direcție vrea. Așa este văzută și interdicția. Interdicția nu trebuie văzută atât de mult din perspectiva a ceea ce răpește, ci și din perspectiva a ceea ce face posibil”.

Citește și: