- Deputații au respins proiectele de autonomie a Ținutului Secuiesc.
- UDMR cere autonomizarea județelor Covasna, Harghita și a unei părți din Mureș.
- UDMR vrea autonomie culturală a comunității maghiare din România.
- Senatul este cameră decizională pentru proiectele de autonomie.
- Proiectele sunt semnate de József Kulcsár-Terza şi de Zoltán Zakarias.
„România nu se va rupe în două” – e strigătul lui Ciolacu – cel care a adunat parlamentarii din vacanțe pentru o ședință de urgență fie ea și pe zoom – ca să se opună proiectelor UDMR – în urma cărora Ținutul Secuiesc ar trebui să primească autonomie culturală.
Cine împarte, parte-și face?
Unul dintre proiecte prevede autonomizarea județelor Covasna, Harghita și a unei părți din județul Mureș și constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român, în limitele unui teritoriu care ar urma să devină Ținutul Secuiesc.
Celălalt este o propunere legislativă privind Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România, iar cel de-al treilea prevede înființarea unor instituții specializate pentru gestionarea problemelor unei minorități naționale.
Autonomia teritorială nu înseamnă modificarea granițelor țării
Inițiatorii, parlamentarii UDMR Jójef Kulcear-Terzo și Zoltan Zakarias, au susținut că autonomia teritorială nu înseamnă modificarea granițelor țării și este ceva democratic, european.
Au dat exemplul multor state europene în care funcționează autonomia teritorială: Italia, Spania, Belgia, Finlanda, Republica Moldova.
Pentru respingerea primelor două proiecte au votat câte 260 de parlamentari, pentru al treilea, au votat 255.
A votat din greșeală?
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a votat pentru unul dintre proiecte, dar a spus apoi că a fost o greșeală de sistem, fiind vot hibrid. Proiectele merg la Senat, care este cameră decizională.
Premierul Ciolacu a spus la începutul ședinței de guvern că suveranitatea și integritatea teritorială a României nu sunt negociabile.
Citește și