- Aproximativ 10.000 de forțe ale Kremlinului se adună în Belarus.
- Unii oficiali occidentali spun că mișcarea rusă este probabil doar o fentă sau o misiune de antrenament.
- Plonjarea în vestul Ucrainei, în apropiere de granița cu Polonia, ar fi foarte, foarte riscantă atât pentru Alexander Lukașenko, liderul omului forte din Belarus, cât și pentru Kremlin.
Rusia adună mii de soldați în Belarus, vecinul său vestic, ceea ce ridică temeri că Moscova ar putea plănui să deschidă un nou front în războiul său împotriva Ucrainei, însă oficiali de la Kiev până la Washington pun la îndoială faptul că această consolidare militară reprezintă o amenințare serioasă.
În condițiile în care Rusia se luptă deja să-și apere teritoriul în estul și sudul Ucrainei, nu-și poate permite să declanșeze o nouă luptă pe un al treilea front în nord, la granița cu Belarus, spun oficialii și analiștii.
„Trebuie să fim precauți, dar mă îndoiesc că rușii sunt în acest moment capabili să deschidă o altă linie de front împotriva Ucrainei, cel puțin nu un front de succes”, a declarat vineri ministrul leton al apărării Artis Pabriks. El a spus că aproximativ 10.000 de forțe ale Kremlinului se adună în Belarus, probabil pentru a încerca să întrerupă fluxul de arme occidentale în Ucraina dinspre Polonia.
„Ar putea fi capabili să perturbe ceva, dar nu ar fi ca în februarie”” la începutul atacului militar al Rusiei, a declarat Pabriks, a declarat Pabriks, a cărui țară este membră NATO și are graniță atât cu Belarus, cât și cu Rusia, într-un interviu acordat la Riga, capitala Letoniei. „Ei sunt prea slabi acum, în opinia mea”.
Ministerul britanic al Apărării a declarat vineri, într-o evaluare a serviciilor de informații, că valul de activitate militară din Belarus este „probabil o încercare de a demonstra solidaritatea ruso-belarusă și de a convinge Ucraina să deturneze forțe pentru a păzi granița de nord”.
Unii oficiali occidentali spun că mișcarea rusă este probabil doar o fentă sau o misiune de antrenament, în timp ce alții spun că ar putea fi pregătirea unui atac, deși probabil nu unul foarte eficient, dar opiniile lor vin cu o doză mare de incertitudine. cei care cred că o nouă ofensivă este posibilă spun că probabil ar fi îndreptată nu spre Kiev, capitala Ucrainei – pe care rușii nu au reușit să o captureze cu o ofensivă din Belarus la începutul invaziei – ci mult mai la vest, în apropierea graniței cu Polonia, pentru a perturba transporturile occidentale de arme și alte provizii.
Plonjarea în vestul Ucrainei, în apropiere de granița cu Polonia, ar fi „foarte, foarte riscantă” atât pentru Alexander Lukașenko, liderul omului forte din Belarus, cât și pentru Kremlin, deoarece regiunea este „inima tradițională a naționalismului ucrainean”, a declarat Valery Kavaleuski, un fost diplomat belarus, în prezent consilier pentru afaceri externe al mișcării de opoziție din exil din țara sa. „Ar fi o sinucidere, o idee foarte proastă, dar cine știe ce ar putea face”, a adăugat el.
Forțele ucrainene, înarmate de Statele Unite și de alte țări, se află în ofensivă de la începutul lunii septembrie, recucerind terenul pe care rușii îl ocupaseră la începutul războiului. În cadrul alianței NATO, care a monitorizat îndeaproape fluxul și refluxul forțelor Moscovei, mulți oficiali se îndoiesc că armata președintelui Vladimir Putin – lovită și demoralizată de aproape opt luni de război – are voința sau mijloacele necesare pentru a deschide un nou front.