Fini sunt. Ce se ascunde în spatele bugetului și a reducerii forțate a deficitului bugetar?

Ministerul Finanțelor și premierul Nicolae Ciucă au anunțat că situația și execuția bugetului consolidat al statului după opt luni din acest an este bună, ceea ce ar trebui să-i bucure pe investitorii financiari care cumpără titluri de stat românești, finanțând astfel deficitul bugetar și datoria publică.

Deficitul bugetar este chiar în scădere față de anul trecut, după opt luni, cu 6 miliarde de lei față de anul trecut, de la 39 de miliarde de lei, la 33 de miliarde de lei acum.

Veniturile totale, adică încasările la buget, au crescut cu 22%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu numai 16%. Investițiile au crescut cu 3 miliarde de lei, de la 30 la 33 de miliarde de lei. Statistic, situația bugetului arată bine. Dar problema este că în spate sunt niște cheltuieli și facturi care bat la ușă, și care sunt amânate, și amânate la plată.

Statul nu a plătit la zi plafonarea și compensarea plăților din energie, așa că firmele furnizoare au fost nevoite să supraviețuiască pe cont propriu, din banii lor, care înseamnă câteva miliarde de euro.

O companie, cel mai probabil a statului, chiar a fost la un pas de încetare de plăți, pentru că nu mai avea bani, având în vedere că statul nu i-a plătit facturile de compensare a prețurilor la energie. Nimeni nu știe cât va fi suma totală de plată pentru plafonarea prețurilor la energie, sumele vehiculate fiind de 16,30 sau chiar 40 de miliarde de lei.

Dacă statul ar plăti nu toți acești bani, ci doar o parte mai consistentă, bugetul ar sări în aer, iar deficitul nu ar fi sub 3% din PIB, cât este acum. O altă factură care trebuie rezolvată ține de salariile bugetarilor, care sunt înghețate. Cheltuielile de personal din buget au crescut cu numai 4,5% după opt luni din acest an.

Având în vedere că avem o inflație de 15% și care nu pare că va scădea atât de ușor, în spatele înghețării cheltuielilor bugetare de personal se ascunde o foarte mare nemulțumire, care la un moment dat va răbufni. Adică la bugetul de anul viitor. Pentru că dobânzile au explodat, cheltuielile cu dobânzile din buget au crescut cu 7 miliarde de lei, de la 12 la 19 miliarde de lei, ceea ce nu este puțin. Cu asemenea execuție bugetară, cu un deficit bugetar mai mic decât anul trecut, cu o creștere economică de 6% în primul semestru, ar fi trebuit ca piețele financiare să sară în sus de bucurie, și să scadă dobânzile pe care le cer pentru a împrumuta statul român. Dar nu prea se întâmplă așa, România împrumutându-se atât pe plan extern cât și pe plan intern la dobânzile cele mai mari din regiune.

La un moment dat, economistul Florin Andrei, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, responsabil cu Trezoreria, spunea că deficitul bugetar este redus, mai redus decât anul trecut, nu pentru că guvernul vrea acest lucru, ci pentru că nu prea găsește bani să luăm cu împrumut ca să finanțăm deficitul și rostogolirea datoriilor care vin la scadență sau dacă găsim bani, sunt foarte scumpi.