De ce a semnat Inspecția Judiciară protocol cu SRI? Lucian Netejoru, șeful IJ: Povestea e mult mai simplă decât pare la prima vedere

Lucian Netejoru susține că 80% din rapoartele Inspecției Judiciare trec și sunt aprobate de Secția de Judecători din CSM, însă nu asta se întâmplă și cu Secția de Procurori, care face un scut în apărarea acestora, aprobând doar 10% din rapoartele Inspecției. Lucian Netejoru a dat ca exemplu cazul Lucian Onea, fostul șef al DNA Ploiești fiind „scăpat” recent de Secția de Procurori din CSM după ce aceștia au constatat, după 2 ani, nulitatea acțiunii disciplinare formulată de Inspecția Judiciară împotriva lui Onea.

În ceea ce privește controlul parchetelor, Netejoru spune că înaintea controlului făcut de Inspecție la DNA și Parchetul General, acestea nu fuseseră controlate de 10 -12 ani, că neregulile procurorilor erau prescrise, iar în cazul erorilor judiciare, Netejoru arată în 2020 a susținut că a făcut doar 4 rapoarte către Ministerul de Finanțe, însă ministerul consideră că verificările Inspecției sunt doar consultative.

Cu ce se ocupă Inspecția Judiciară?

Lucian Netejoru: Suntem independenți în acest moment. Nu știu pe viitor.

Sorina Matei: Sunt modificări în pachetul de legi ale Justiției propuse de domnul Ion?

Lucian Netejoru: Da. Modificări majore. Sigur, unele sunt de o importanță de Plan 2, dar sunt modificări foarte importante. După cum vă spuneam ceva mai devreme, este un principiu potrivit căruia inspectorul șef nu solicită și nu primește instrucțiuni de la niciun fel de autoritate în ceea ce privește activitatea sa de control. În proiectul care a fost propus guvernului pentru aprobare și apoi amânat în discutare sau nu stiu exact, da, lipsește exact acest al doilea principiu despre care vă vorbeam. Și anume principiul potrivit căruia inspectorul șef nu primește și nu solicită instrucțiuni din partea nici unei autorități.

Sorina Matei: Dar de ce credeți că au scos acest paragraf? Se scria în lege că inspectorul nu poate primi comenzi de la nimeni și brusc a dispărut. Și dacă a dispărut, prin urmare logică, prin consecință logică poate să primească comenzi. De la cine?

Lucian Netejoru: Păi de la cine? Având în vedere statutul consiliului Superior al Magistraturii, cred că numai, dar nu știu, nu este foarte clar, nu rezultă din lege. Dar probabil că se dorește ca aceste instrucțiuni să fie primite, se dorește, nu știu, nu este vorba despre Consiliul actual, să fie primit de la Consiliul suprem al Magistraturii. Doamne ferește, ministerul Justiției.

Sorina Matei: Știți cum se spune. Ce nu este reglementat este permis.

Lucian Netejoru: Sunt două abordări. Ce nu este scris într-o interpretare, ți se permite. Sau ai dreptul să faci numai ce este scris exact.

Șeful Inspecției Judiciare rămâne în funcție sau nu?

Lucian Netejoru: Sunt proceduri de revocare. Probabil că în lumina ultimei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene să se facă niște demersuri în acest sens, deși ea privește după cum bine se știe perioada de interimat în care am exercitat această funcție, în baza Ordonanței 77 din 2018.

Sorina Matei: Știați că domnul Tudorel Toader v-a pus un interimat prin ordonanța de urgență?

Lucian Netejoru: Nu aveam cunoștință deloc. Mie mandatul mi s-a încheiat în 2017, la 1 septembrie, și până la data apariției ordonanței, inspecția a rămas fără inspector șef. Lucrările se acumulau. Nu avea cine să le confirme, cine să le avizeze, și la un moment dat chiar colegii au fost care mi-au spus că a apărut în Monitorul Oficial

Sorina Matei: Tudorel Toader nu a spus nimic? Nu v-a dat telefon, v-am prelungit mandatul?

Lucian Netejoru: Nu.

Sorina Matei: Și ați aflat din Monitorul Oficial?

Lucian Netejoru: Da. De dimineață au venit și mi-au spus colegii.

Sorina Matei: Și cât timp a rămas inspecția fără șef?

Lucian Netejoru: Au fost vreo cinci zile, dar fără șef efectiv, deoarece cuprindea și un weekend, cred că vreo două zile doar.

Sorina Matei: Foarte tare. Justiția a rămas fără șef.

Cine blochează anchetele pe magistrați?

Lucian Netejoru: Trec destul de multe.

Sorina Matei: Cam în proporție de cât?

Lucian Netejoru: Este o proporție destul de mare, cred că 80% trec. Dincolo la procurori procentul este redus la 10%, să zic. Și ceea ce este mai dureros, nu pentru inspecția judiciară, deși inspecția judiciară a făcut sau face în fiecare caz eforturi, nu se intră în fond.

Sorina Matei: De ce? Adică îmi aduc aminte, a fost situația de la Caracal, au fost situațiile de la Ploiești, DNA Oradea nu mai știu dacă și de la DNA Brașov au ajuns pe acolo. Cert este că rezultatele cand totul trenează, controalele pe doamna Mirica, cu DIPI și tot calabalacul de acolo, trenează, uneori câțiva ani, și rezultatul este că nu este nimic. Dă senzația secția de procurori că pur și simplu ei sunt un scut împotriva oricărei verificări a oricărui procuror în România. Nu este asta și senzația dumneavoastră?

Lucian Netejoru: Uneori, da, avem această senzație. Dar pentru că întrebați ceva mai devreme de ce credem noi că atunci când se trece la cercetarea în fond a unei cauze, atunci se văd faptele. Pe când dacă se constată nulități ale cercetării disciplinare, se întâmplă în mod frecvent la Secția pentru procurori în materie disciplinară, desigur că acel fond al cauzei, acel fapt pentru care noi am cercetat disciplinar nici nu se mai pune în discuție. Vă dau un exemplu recent. În 2019 inspecția judiciară a exercitat o acțiune disciplinară împotriva unui procuror al cărui nume a fost foarte vehiculat la vremea respectivă. În același an spre sfârșitul anului secția pentru procurori a constatat nulitatea absolută a acțiunii disciplinare pe motiv că sesizarea nu ar fi fost repartizată în mod aleatoriu așa cum spune legea. Bineînțeles inspecția judiciară a atacat cu recurs această rezoluție și instanța supremă a dispus trimiterea cauzei din nou la secția pentru procurori și continuarea cercetării și soluționarii cauzei. Ei bine, când lumea citea sau continua să citească hotărârea CJUE din data de 18, pe 19 secția pentru procurori deja a și făcut aplicarea ei, susținând că inspectorul șef care a confirmat rezoluția de clasare nu ar fi avut calitatea să semneze. Adică eu nu aș fi avut calitatea de inspector șef.

Sorina Matei: Și așa am scăpat de domnul Onea de la Ploiești.

Lucian Netejoru: Îl știți. Știți ce s-a soluționat. Eu nu stau să explic acum dacă sunt de acord, să o critic, deși pot să o fac pentru că inspecția judiciară pe care o reprezint are calitatea de parte în acel proces și pot să comentez orice rezoluție, nu o fac din cauza celor 25 de ani în care am exercitat profesia de judecător ce știu și îmi asum obligația de rezervă. Dar să lăsăm Înalta Curte de Casație și Justiție să spună părerea și să dezlege acest mister al rapidității și cu care s-au înțeles sensurile hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene.

De ce magistrații care greșesc nu plătesc?

Lucian Netejoru: Ideea este că statul se poate întoarce împotriva judecătorului care a cauzat această eroare judiciară să returneze banii pe care statul român i-a dat. Este reglementată o procedură în legea 303 din 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în care inspecția judiciară efectuează verificări la solicitarea ministerului Finanțelor, ministere care au plătit bani deja, numai că aceste verificări, care se finalizează printr-un raport, au pentru Ministerul Finanțelor un caracter consultativ. Deci iar ne aflăm în poziția de a nu decide ceva. Nu suntem decidenți. Noi facem o propunere în care spunem din nou că într-adevăr s-a comis o eroare judiciară și așa mai departe însă cel care stabilește este Ministerul Finanțelor.

Sorina Matei: Adică guvernul, cum ar veni.

Lucian Netejoru: Până la urma da.

Sorina Matei: Câte erori judiciare ați constatat?

Lucian Netejoru: Foarte puține.

Sorina Matei: Câte?

Lucian Netejoru: De exemplu anul trecut au fost cred 4 cazuri în care ni s-au solicitat.

Sorina Matei: Și dumneavoastră ați constatat eroarea judiciară. Adică ați făcut raportul către Ministerul de Finanțe.

Lucian Netejoru: Nu.

Sorina Matei: Și câte cazuri știți că instanțele au constatat o eroare judiciară?

Lucian Netejoru: Nu am o astfel de statistică.

Sorina Matei: Dar în patru cazuri în legătură cu ce a fost?

Lucian Netejoru: Cu diverse cauze. Să știți că nu sunt penale. Nu sunt toate penale, dar penalele prevalează.

Sorina Matei: Și nu vi se pare puțin? Adică în România nimeni nu răspunde practic. Cam asta spuneți. Are loc un proces, trebuie să plătească MF, dumneavoastră trebuie să stabiliți dacă magistrații au comis-o sau nu și să dea banul înapoi.

Lucian Netejoru: Sunt niște verificări speciale pe care le efectuează. Dacă de obicei vorbeam despre apărarea reputației, despre verificări în vederea apărării reputației, verificările sunt efectuate de obicei de un singur inspector judiciar. Potrivit legii în cazul acesta când suntem solicitați de Ministerul Finanțelor, aceste verificări sunt efectuate de o comisie formată dintre inspectori judiciari. Adică nu sunt, cum să vă spun eu, sumare aceste verificări. Verificările sunt..

Sorina Matei: Dar vi se pare ok că în condițiile în care știm foarte bine cum funcționează justiția în România nimeni să nu răspundă niciodată pentru nimic, indiferent ce se întâmplă? Au fost atât de multe arestari constatate nelegale. Adică constatate nelegale…. Omul a fost arestat și a fost achitat definitiv.

Lucian Netejoru: Da… Acum depinde. Vedeți, fiecare, ca și aceste erori sunt, este o procedură întreagă de constatare a lor. Pentru că de fapt inspecția judiciară, instanțele judiciare constată comiterea unor erori judiciare care pot să fie imputabile judecătorilor, cauzei sau procurorilor. Deci instanțele constată acest lucru. Ceea ce face inspecția judiciară mai pe românește spus este să vadă dacă aceste erori judiciare sunt imputabile judecătorilor sau procurorilor care au participat la cauză.

Sorina Matei: De asta vorbim. Dacă sunt imputabile și dacă da, să scoată banii din buzunarul lor. Și nu scot niciodată.

Lucian Netejoru: Noi am fost sesizați și în cazurile în care am fost sesizați, în general să știți că au fost probleme , indiferent care ar fi aprecierea dumneavoastră, au existat probleme în ceea ce privește legislația. Foarte mari.

Sorina Matei: S-a schimbat legislația. S-au tot spus în 2018 că în sfârșit o să răspundă magistrații.

Lucian Netejoru: Nu sunt noi aceste verificări. Cazurile pe care le-am verificat nu sunt cazuri noi care să fie sub imperiul acestei legislații modificate.

Cum sunt verificate parchetele?

Lucian Netejoru: Aceste două unități și unitatea centrală, parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și DNA, nu mai trecuseră prin acest gen de verificări de fond de 10 sau 12 ani.

Sorina Matei: Și este normal să nu fie verificat parchetul general atâta timp?

Lucian Netejoru: Nu.

Sorina Matei: Eu am citit acel raport al inspecției judiciare care a fost aprobat de plenul CSM, pe care Domnul Stelian Ion nu prea îl recunoaște pentru că mă rog, dar nici Curtea de Apel nu i-a dat dreptate, și am văzut așa, ce ați găsit dumneavoastră, mă rog, acceptat inclusiv de CSM: 2900 de dosare penale pe magistrați. Mă refer la mandatul doamnei Kovesi. În care au fost vizați 1962 de judecători, 845 de procurori. Aproape 6000 de măsuri de supraveghere. Clasate toate dosarele, ținute în rem. Se vedea un mod de operare acolo înainte de înființarea SIIJ. Un judecător sindic din Timiș a stat sub măsuri de supraveghere 12 ani și șase luni. Majoritatea judecătorilor de la  7 curți de apel erau ținuți sub supraveghere de către procurori. 75 de judecători de la Înalta Curte. Aceasta este constatarea inspecției judiciară în acest raport halucinant. Întrebarea mea este de ce nu ați mers mai departe? Să vedem lucrurile, să vedem vinovăție. Pentru că cumva s-a văzut, da DNA pur și simplu  supraveghează magistratura și a rămas așa acel raport. A fost acceptat de CSM  și nu răspunde nimeni, din nou.

Lucian Netejoru: Ne-am pus această problemă, să efectuăm verificări din oficiu în materie disciplinară unele fapte erau după cum bine ați spus destul de vechi. Iar aici intervine o problemă comună pentru ceea ce m-ați întrebat, cu răspunderea materială. Restricția răspunderii disciplinare funcționează. Dacă în mai mult de doi ani de la constatarea faptei de când a fost săvârșită fapta nu de când a fost constatată, tocmai asta este problema, de când a fost săvârșită, nu mai poți exercita nici o acțiune disciplinară. Și în cazurile acestea bineînțeles că orice demers al nostru ar fi fost, și simplu fapt că l-am enunțat în raportul de control, tot s-a dat măsura fenomenului de care vorbeați, care a putut fi perceput.

Cum sunt pedepsite abuzurile împotriva minorilor?

Lucian Netejoru: Haideți să vă spun. Un control recent pe care l-a efectuat, și este în sensul celor ce mă întrebați, pe care l-a efectuat inspecția judiciară, cel în legătură cu infracțiunile la viața sexuală, având ca victime minori. Raportul nu este încă aprobat de consiliul Superior al Magistraturii. Păi este un raport amplu, pe sute de pagini în care sunt arătate o cazuistică bogată pentru a fi întemeiată concluzia care a fost întemeiată. Inspectorii judiciari au ajuns la concluzia, și nu am avut nici un motiv să nu achiesez la această concluzie pe care au pus-o în raport, și am confirmat, am avizat raportul, în aceste materii… Diversitatea de soluții. Practica judiciară neuniformă. Există, este un fenomen real.

Sorina Matei: Dar vi se pare că magistrații, procurorii și judecătorii înțeleg acest fenomen?

Lucian Netejoru: Este o problemă pentru că s-a mai propus acolo intensificarea unor forme de pregătire și mai ales în acest domeniu, ultrasensibil pentru orice cetățean care este interesat de ceea ce înseamnă copii și pentru viitorul nostru, lipsa de educație, nu fac corelația între această lipsă de educație și faptă. Nu se face.

Sorina Matei: Mentalitate că poate a făcut copilul ceva. Poate a făcut ea ceva.

Lucian Netejoru: Pare o usurință dar s-ar putea să fie cauze mai adânci.

De ce a semnat Inspecția Judiciară protocol cu SRI?

Sorina Matei: De ce ați semnat protocolul cu SRI?

Lucian Netejoru: Sigur este o poveste mai veche și mult mai simplă decât pare la prima vedere. Pe vremea aceea SRI-ul livra către Consiliul Superior al Magistraturii buletine în care erau prezentate foarte sumar anumite informații reziduale cu privire la conduita unor judecători și procurori. Sigur, așa cum rezultau din anchetele dumnealor, eu nu cunosc.

Sorina Matei: Buletine informative…?

Lucian Netejoru: Le spun eu, nu cunosc dacă sunt așa. Informații. Anumite informații cu privire la anumite conduite pretins sau posibile conduite ale unor judecători și procurori.

Sorina Matei: Și de unde avea SRI informațiile acestea?

Lucian Netejoru: Am spus. Probabil că din activitatea pe care o desfășurau dânșii în alte chestii.

Sorina Matei: Erau informații și de la SIPA?

Lucian Netejoru: Nu cred. Probabil ce aveau dumnealor în lucru.

Sorina Matei: Monitorizare.

Lucian Netejoru: Nu pe judecători sau pe procurori ci rezultau din alte activități pe care le desfășurau dânșii. Și noi eram chemați ca să vedem dacă au relevanță în materie de disciplinar. Și trebuia să mergem la biroul de documente clasificate la Consiliul Superior al Magistraturii pentru că exista o procedură foarte clară, cum se ia act de aceste înscrisuri. Ne notăm date esențiale și vedeam și după aceea apreciam dacă este. Acest lucru se întâmpla cu o frecvență pe care nu pot să o spun. Nu erau foarte dese aceste lucruri și pentru a evita deplasarea la CSM de fiecare dată, am spus de ce trebuie să se ducă de fiecare dată CSM, să ni le dați nouă. Aceasta a fost rațiunea.

De ce judecătorii nu își motivează hotărârile?

Sorina Matei: Vi s-a părut normal ca judecătorii să nu își motiveze deciziile? Să fie oameni care au intrat în penitenciar careau ispășit pedeapsa și habar nu au de ce au fost condamnați.

Lucian Netejoru: Cred că fiecare om care este într-o astfel de situație are dreptul și există și obligația corelativă să cunoască pentru ce urmează să ispășească o pedeapsă. Și cred că prin asta v-am răspuns.