- Planurile puse la cale prin intermediul internetului au fost cel mai puțin susceptibile de a fi depășit stadiul de planificare și cel mai probabil de a fi fost dejucate.
- În mod semnificativ, cercetarea a arătat că jumătate dintre persoanele radicalizate online aveau probleme de sănătate mintală, tulburări de personalitate, depresie sau autism.
- Persoanele raportate ca fiind radicalizate în primul rând offline erau cel mai probabil mai în vârstă și aveau un istoric de infracțiuni, inclusiv condamnări anterioare pentru violență.
Potrivit unui studiu publicat de Ministerul britanic al Justiției, radicalizarea are loc în prezent mai degrabă online decât în persoană. Acest lucru este evident pentru condamnările din perioada 2019-2021, deși nu este clar în ce măsură acest lucru se poate datora pandemiei și restricțiilor asociate. Studiul a indicat, de asemenea, că este cel mai puțin probabil ca comploturile concepute cu ajutorul internetului să fi depășit stadiul de planificare și cel mai probabil să fi fost dejucate.
În mod semnificativ, cercetarea a arătat că jumătate dintre persoanele radicalizate online aveau probleme de sănătate mintală, tulburări de personalitate, depresie sau autism. Persoanele raportate ca fiind radicalizate în primul rând offline erau cel mai probabil mai în vârstă și aveau un istoric de infracțiuni, inclusiv condamnări anterioare pentru violență.
„În ultimii ani, radicalizarea predominant online a început să depășească nu numai radicalizarea în persoană, ci și formele mixte de interacțiuni online și offline, un mod de radicalizare considerat anterior ca fiind norma”, se arată în raport.
Studiul realizat de Universitatea Nottingham Trent, HM Prison and Probation Service și Universitatea Bournemouth reprezintă o actualizare a unui raport anterior realizat în 2021, care a fost primul care a folosit „date din surse închise de acest tip” pentru a investiga rolul internetului în procesele de radicalizare.
„„valuările de risc profesionale îi plasează pe cei care s-au radicalizat în primul rând online la cele mai mici niveluri. Mai exact, aceștia au arătat cel mai puțin angajament cu o cauză ideologică sau cu un grup de susținere, cel mai scăzut nivel de intenție de a comite infracțiuni ulterioare și cele mai scăzute niveluri de capacitate de a face acest lucru”, se arată în raport.
„Aceștia au fost, de asemenea, cel mai probabil să fi comis o infracțiune non-violentă exclusiv online. În plus, era puțin probabil ca aceștia să aibă legături sociale în contextul infracțiunii, în conformitate cu nivelurile lor generale mai scăzute de implicare cu un grup sau o cauză extremistă”, se arată în raport.