De ce nu contează câţi anticorpi avem după vaccinarea anti-Covid-19? Explicația medicului Virgil Musta

As a nurse, Sandrine can vaccinate her relatives. Pharmacists fear flu vaccine shortage as the demand increases. Lille. France, November 1st, 2020. Photography by Jeanne Fourneau / Hans Lucas. En tant qu infirmere, Sandrine peut vacciner ses proches. Les pharmaciens craignent une penurie de vaccin contre la grippe alors que la demande augmente. Lille. France, 1er novembre, 2020. Photographie par Jeanne Fourneau / Hans Lucas.,Image: 566807080, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no

Nivelul anticorpilor în cazul persoanelor vaccinate anti-Covid-19 nu arată cât de protejat ești împotriva infectării cu coronavirus, spun experții.

Medicul Virgil Musta a vorbit despre rezultatele unui studiu în care au fost implicate 250 de persoane vaccinate în etapa I, în perioada ianuarie-februarie 2021: medici, asistente, personal auxiliar. Medicul a explicat că răspunsul imun reprezintă un mecanism complex de apărare a organismului, în care sunt implicate „limfocitele de memorie“, care se reactivează la contactul cu virusul şi determină pe loc producerea de noi anticorpi.

Am dorit să realizăm dinamica anticorpilor post-vaccinare. Am făcut prima determinare la două săptămâni după rapelul Pfizer, iar a doua determinare de anticorpi am efectuat-o la patru luni. Am constatat că 40% dintre persoanele care au fost vaccinate au menţinut un nivel ridicat de anticorpi, dar 60% au prezentat o scădere a acestor niveluri.

La jumătate din cei 60%, nivelul valorii măsurat la prima determinare s-a înjumătăţit la a doua determinare. Trei persoane care au fost contacţi cu pacienţi care au avut boala COVID-19 au prezentat anticorpi în titru crescut, ceea ce înseamnă că acest contact a determinat o reactivare a imunităţii. În urma contactului cu virusul, s-au întărit anticorpii anti-spike sau anticorpii neutralizanţi.

De fapt, acesta este şi mecanismul pe care se bazează, deoarece se ştia că nivelul anticorpilor va scădea după aceste vaccinuri, dar există limfocite de memorie care, la contactul cu virusul, se reactivează şi produc din nou anticorpi. Anticorpii anti-spike (proteina Spike este cea cu ajutorul căreia virusul penetrează celulele – n.r.) nu sunt singurul mecanism care intervine în protecţia împotriva bolii. Mai sunt şi ceilalţi factori, şi anume imunitatea celulară sau doza infectantă, acestea având şi ele un rol, într-un anumit procent, la riscul de a face boala sau de a fi protejat“, a explicat medicul Virgil Musta, la Digi24.

CITEȘTE ȘI De ce a scăzut numărul vaccinărilor? Explicațiile lui Valeriu Gheorghiță

Virgil Musta: Există riscul să apară mutații rezistente ale virusului în această perioadă, care să nu mai fie recunoscute de aceşti anticorpi, indiferent de titrul pe care îl avem

Virgil Musta a avertizat că dacă nu ne vom imuniza rapid, cât mai mulți dintre noi, există riscul să apară mutații rezistente ale virusului în această perioadă.

Medicul susține că nu există studii care să demonstreze de câți anticorpi ai nevoie pentru a fi protejat împotriva infectării: „Nu sunt studii care să arate exact nivelul necesar de anticorpi pentru o protecţie solidă. Pe de altă parte, grija noastră cred că trebuie să fie mai mult asupra nivelului de anticorpi care ar putea să nu te protejeze din cauza apariţiei unui nou virus prin mutaţii generice. Eu cred că aici este problema esenţială, pentru că noi, dacă nu ne vaccinăm într-un ritm rapid şi într-un număr foarte mare, există riscul (în timpul campaniei de vaccinare – n.r.) să se selecteze tulpini cu proteine modificate, care să nu mai fie recunoscute de aceşti anticorpi, indiferent de titrul pe care îl avem“.

CITEȘTE ȘI CDC analizează noi efecte adverse ale vaccinului Pfizer. Ce categorii de bolnavi sunt vizate

Exit mobile version