- Industria monitorizării somnului din Marea Britanie valorează 270 de milioane de lire sterline anual și se va dubla până în 2030.
- Experții avertizează că obsesia pentru scorurile perfecte poate agrava insomnia.
- Se recomandă concentrarea pe starea de bine, nu doar pe datele din aplicații.
Industria monitorizării somnului din Marea Britanie este estimată la 270 de milioane de lire sterline anual, cu așteptări de dublare până în 2030. Această expansiune rapidă ridică întrebări cu privire la impactul pe care datele de somn îl au asupra sănătății mentale, în special în contextul insomniei, scrie The Guardian.
Recent, în timp ce alergam la sală, am auzit o discuție între doi bărbați despre scorurile lor de somn. Unul dintre ei menționa cu mândrie că a obținut un scor de 96, în timp ce altul își exprima frustrarea că media sa era de 67. Această conversație m-a făcut să realizez cât de departe am ajuns în obsesia pentru un somn „perfect”, un fenomen cunoscut sub numele de ortosomie. Termenul, inventat de cercetători americani, descrie o preocupare nesănătoasă legată de obținerea unui somn optim, adesea alimentată de dispozitivele purtabile care măsoară diverse aspecte ale somnului.
Cercetările sugerează că aceste instrumente, deși utile, pot avea un efect paradoxal. Persoanele care devin prea concentrate asupra datelor privind somnul pot ajunge să experimenteze anxietate și să petreacă mai mult timp în pat încercând să-și îmbunătățească scorurile, fără a obține un somn odihnitor. Specialiștii în somn, precum Katie Fischer, terapeut comportamental, afirmă că cei care dorm bine nu își fac griji pentru scoruri; ei se culcă obosiți și se trezesc odihniți, în timp ce cei care au probleme devin obsedați de obținerea unui număr „magical” de ore de somn.
Fischer subliniază că somnul profund reprezintă doar o mică parte din ciclurile de somn și că multe treziri nocturne sunt normale. De asemenea, Ollie Matthews, medic și antrenor de sănătate, recunoaște că utilizarea excesivă a dispozitivelor de monitorizare l-a condus la o obsesie care l-a stresat mai mult decât l-a ajutat. El recomandă o abordare mai relaxată, sugerând să ne concentrăm asupra stării generale de bine, mai degrabă decât asupra datelor precise.
Dr. Neil Stanley, expert în cercetarea somnului, explică că, deși unele dispozitive sunt acum considerate „rezonabil de precise”, ele nu pot distinge între etapele somnului cu aceeași acuratețe ca observațiile cerebrale. El subliniază că, chiar și cele mai exacte date nu pot influența efectiv calitatea somnului, și că somnul normal implică fluctuații naturale.
Alți specialiști, precum profesorul Guy Leschziner, atrag atenția asupra limitărilor acestor tehnologii, argumentând că, spre deosebire de activitatea fizică, în care este mai ușor să îți îmbunătățești performanțele, somnul este un proces complex și involuntar. Este esențial să identificăm obstacolele reale în calea unui somn odihnitor, fie că este vorba de lipsa timpului, dificultăți în a adormi sau tulburări de somn.
Unii utilizatori, cum ar fi Schuggie Macinnes, consideră că monitorizarea somnului poate fi utilă pentru a înțelege mai bine obiceiurile de somn, în special în perioadele aglomerate. În contrast, Leila Green, antreprenor, a descoperit că trackerul ei de somn a devenit o sursă de stres după nașterea tripleților, considerând că datele primite nu făceau decât să îi sublinieze oboseala.
Pe fondul acestor discuții, viitorul tehnologiei somnului promite inovații precum pijamale cu senzori și perne robotizate, care ar putea ajuta utilizatorii să obțină un somn mai bun. Cu toate acestea, experții sugerează că, în loc să ne concentrăm pe cifre, ar trebui să ne ascultăm propriul corp și să ne acordăm prioritate sănătății mentale, evaluând calitatea somnului în funcție de cum ne simțim și de energia pe care o avem în fiecare zi.