STUDIU. Somnul în timpul zilei ar putea contribui la sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânim. Ce spun cercetătorii

• Cercetări anterioare au sugerat că persoanele care au avut un somn scurt au performanțe mai bune la testele cognitive în orele următoare.
• Noul studiu, publicat în revista Sleep Health, a analizat dacă există o relație de cauzalitate între somnul din timpul zilei și sănătatea creierului.
• Dr. Garfield a adăugat: „Sper că studii precum acesta, care arată beneficiile pentru sănătate ale somnului scurt, pot ajuta la reducerea oricărui stigmat care încă există în jurul somnului de zi.”

Un studiu care a analizat date de la persoane cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani a arătat că somnul în timpul zilei ar putea încetini ritmul în care creierul se micșorează pe măsură ce îmbătrânim. Cercetătorii au constatat că diferența medie de volum al creierului între cei care dorm în mod obișnuit și cei care nu dorm în timpul zilei era echivalentă cu 2,6 până la 6,5 ani de îmbătrânire, scrie Sky News.

Autorul principal, Dr. Victoria Garfield, a declarat: „Descoperirile noastre sugerează că, pentru unii oameni, somnul scurt în timpul zilei poate fi o parte a puzzle-ului care ar putea ajuta la păstrarea sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânim.”

Cercetări anterioare au sugerat că persoanele care au avut un somn scurt au performanțe mai bune la testele cognitive în orele următoare. Noul studiu, publicat în revista Sleep Health, a analizat dacă există o relație de cauzalitate între somnul din timpul zilei și sănătatea creierului.

97 de fragmente de ADN au fost testate de cercetători

Cercetătorii au analizat 97 de fragmente de ADN despre care se crede că determină probabilitatea ca oamenii să tragă un pui de somn obișnuit. Ei au comparat măsurile de sănătate a creierului și de cogniție ale persoanelor care sunt mai programate genetic să tragă un pui de somn cu cele care nu aveau aceste modificări în ADN, folosind date de la 378.932 de persoane din studiul UK Biobank.

Variantele genetice – modificări ale ADN-ului – care influențează probabilitatea ca o persoană să tragă un pui de somn au fost identificate într-un studiu anterior care a analizat datele de la 452.633 de participanți la UK Biobank. Dar cercetătorii nu au găsit nicio diferență în ceea ce privește modul în care cei programați să fie somnoroși obișnuiți au performat la alte trei măsuri ale sănătății creierului și ale funcției cognitive.

Autorul principal și doctorandul Valentina Paz, de la Universitatea din Republica (Uruguay) și de la MRC Unit for Lifelong Health & Ageing de la UCL, a declarat: „Acesta este primul studiu care încearcă să deslușească relația cauzală dintre somnul obișnuit în timpul zilei și rezultatele cognitive și structurale ale creierului. Prin examinarea genelor stabilite la naștere, randomizarea mendeliană evită factorii de confuzie care apar de-a lungul vieții și care pot influența asocierile dintre somn și rezultatele de sănătate. Studiul nostru indică o legătură cauzală între somnul obișnuit și un volum total mai mare al creierului.”

Dr. Garfield a adăugat: „Sper că studii precum acesta, care arată beneficiile pentru sănătate ale somnului scurt, pot ajuta la reducerea oricărui stigmat care încă există în jurul somnului de zi.”

Citește și:

• Hotelul Crowne Plaza Bucharest aniversează 25 de ani. Ce proiect implementează pentru a deveni ecofriendly
• Un miliardar britanic și un explorator francez, printre cei cinci aflați la bordul submersibilului dispărut în apropierea epavei Titanicului
• VIDEO. Șeful serviciilor de informații militare ucrainene răspunde zvonurilor despre