• Activitatea fizică poate contribui la sănătatea ta mintală în măsura în care reduce stresul, crește încrederea în sine, îmbunătățește starea de spirit, previne demența și declinul cognitiv.
  • Specialiștii recomandă să privești sportul ca pe o activitate distractivă și să îi conștientizezi personal beneficiile pe termen lung.
  • Statisticile arată o legătură între venituri și frecvența cu care oamenii fac sport.

Mișcarea – elementul care contribuie la sănătatea ta mintală. Trecem deja de doi ani printr-o pandemie, iar în acest răstimp, într-un procent mai mare decât înainte, sedentarismul a luat locul unuia dintre elementele esențiale ale sănătății personale: mișcarea.

Fie că ne plimbam în voie în spații libere, fie că ne întorceam acasă de la școală ori de la serviciu și alegeam variantă sănătoasă a mersului pe jos, reușeam să integrăm câteva minute pe zi mișcarea în obiceiurile avute. În prezent, efectele lipsei mișcării se resimt acut în cazul elevilor care fac ore online, precum și în cazul multor angajați ale căror birouri s-au mutat acasă.

La nivel analitic, rămâne semnificativ faptul că, repercusiunile unui stil de viață sedentar nu afectează numai starea fizică a unui om, ci copleșesc și sănătatea cognitivă a acestuia.

Recomandări

AVERTISMENTUL LUI PUTIN CĂTRE OCCIDENT
CUM DEVII MAI PRODUCTIV LA MUNCĂ
ZIUA MONDIALĂ A RECICLĂRII
CUM VA FI VIAȚA ÎN WOVEN CITY
BIDEN FACE BANI PENTRU CAMPANIE
MACRON VA CERE ÎNCETAREA FOCULUI ÎN UCRAINA

Specialiștii din cadrul Fundației Sănătății Mintale UK transmit însă că, indiferent de timpul de care dispunem într-o zi, de locul în care ne aflăm ori de condițiile de lucru pe care le avem, putem integra mișcarea în rutina activităților.

Psihologia cuvintelor – un factor determinant

Fundația Sănătății Mintale UK spune că, atunci când vrem să facem mișcare, sursa motivației stă în cum ne raportăm la scopul avut. Totodată, este important să schimbăm modul în care privim activitatea fizică. Cuvintele sunt, în acest context, un factor-cheie.

Astfel, specialiștii ne sfătuiesc să nu privim mișcarea ca pe ceva ce „trebuie să facem” pentru sănătatea personală. În schimb, putem să ne raportăm la sport ca la un obicei cu care ne deprindem deoarece apreciem personal beneficiile sale asupra sănătății fizice și mintale.

Mișcarea – elementul care contribuie la sănătatea ta mintală

Cum devine mișcarea un element care contribuie la sănătatea ta mintală? Un mod simplu de a privi tipurile de activitate fizică care ar putea contribui la sănătatea mintală a unui om este să le încadrăm în patru categorii distincte:

Activitatea fizică zilnică

Pentru adulți, activitatea fizică poate include activitatea fizică recreativă sau de agrement, transportul (de exemplu, mersul pe jos sau cu bicicleta), activitatea profesională (de exemplu, munca), treburile casnice, joaca, jocurile, sporturile sau exercițiile fizice planificate în contextul activităților zilnice, familiale și comunitare.

Lucrurile de zi cu zi, cum ar fi mersul pe jos până la stația de autobuz, căratul bagajelor sau urcatul scărilor, toate acestea contează și se pot adăuga la cele 150 de minute de exerciții fizice pe săptămână recomandate pentru un adult de vârstă medie.

Exerciții fizice

Exercițiile fizice se referă, în general, la activitatea intenționată desfășurată pentru îmbunătățirirea sănătății sau a condiției fizice. Aici este recomandat joggingulm mersul pe bicicletă sau ridicarea greutăților pentru creșterea forței.

Jocurile

Indiferent dacă ai copii sau nu, nu e niciodată prea târziu să…te joci. Poți oricând să iei parte la o activitate care să te distreze și să îți facă plăcere.

Sport

Poți face sport într-un mediu solitar, cum ar fi acasă sau poți să ai grijă de sănătatea ta în cadrul unui club de fitness, a unei echipe de fotbal, tenis etc. Aceasta poate fi o modalitate distractivă și interactivă de a face exerciții fizice care nu trebuie să se simtă ca și cum ai face exerciții fizice.

Ce impact are mișcarea asupra sănătății mintale?

Activitatea fizică are un impact major asupra stării de bine a unui om, după cum se consideră că, inclusiv 10 minute de mers pe jos cresc nivelul de energie, dispoziția pozitivă și vigilența mintală.

Pe termen lung, mișcarea poate contribui semnficativ la creșterea încrederii în sine, poate reduce stresul cotidian ori poate funcționa ca o formă de tratament împotriva depresiei. De asemenea, o serie de studii arată că mișcarea poate preveni demența și declinul cognitiv, în cazul persoanelor în vârstă.

„Activitatea fizică a fost identificată ca un factor de protecție în studiile care au examinat factorii de risc pentru demență. Pentru persoanele care au dezvoltat deja boala, activitatea fizică poate contribui la întârzierea declinului în continuare al funcțiilor. Studiile arată că există un risc cu aproximativ 20-30% mai mic de depresie și demență pentru adulții care participă la o activitate fizică zilnică. De asemenea, activitatea fizică pare să reducă probabilitatea de a se confrunta cu declinul cognitiv la persoanele care nu suferă de demență.”, se arată în ghidul „Cum să ai grijă de sănătatea ta mintală folosind exercițiile”, publicat de Fundația Sănătății Mintale UK.

Cum transformi o încercare într-un obicei?

Specialiștii în domeniul sănătății mintale sunt de părere că, pentru a rămâne constanți într-o activitate nou integrată în programul zilnic, distracția este esențială. Când oamenii își propun să se distreze în loc să facă ceva pentru că „face bine și trebuie”, atunci ei se automotivează și devin autodidacți.

EUROSTAT: România, pe ultimele locuri la practicarea sportului

Date Eurostat. Practicarea sportului cel puțin o dată pe săptămână, 2014

O serie de statistici publicate de Eurostat demonstrează existența unei legături între venituri și șansele de a practica sport.

Costul participării la activități sportive și recreative poate fi una dintre barierele care împiedică o implicare mai largă. În 2014, în UE, aproape 53 % dintre persoanele din grupa superioară de venituri au practicat sportul, față de 35 % dintre persoanele cu cele mai mici venituri.

Grecia, Polonia, Croația, Bulgaria și România au înregistrat în 2014 cele mai mici procente privind practicarea activităților sportive o dată pe săptămână.