- Albinele au capacități cognitive fascinante.
- Pentru a supraviețui în sălbăticie, trebuie să învețe să navigheze cu precizie la kilometri distanță de cuibul lor.
- În ciuda credinței populare conform căreia insectele sunt conduse de instincte simple, prestabilite, viața unei albine este puțin mai dificilă.
Albinele au capacități cognitive fascinante. Pentru a supraviețui în sălbăticie, trebuie să învețe să navigheze cu precizie la kilometri distanță de cuibul lor, să localizeze și să țină minte care sunt florile care oferă cele mai bune recompense, să colecteze polen și nectar și să se întoarcă acasă teferi și nevătămați, informează BBC.
În ciuda credinței populare conform căreia insectele sunt conduse de instincte simple, prestabilite, viața unei albine este puțin mai dificilă.
Albinele trebuie să proceseze informații complexe și să ia decizii. Iar acest lucru necesită un creier sofisticat.
Au nevoie de un somn bun pentru a-și aminti
În laborator, folosind în principal albine de miere (Apis mellifera) și bondari (Bombus terrestris), nu numai că s-a demonstrat că acestea învață să asocieze culorile cu anumiți stimuli, cum ar fi o recompensă îndulcită, dar au nevoie de un somn liniștit și odihnitor pentru a fixa această învățare.
Albinele nu învață doar prin încercări și erori, ci și prin imitarea colegilor. Deși este dificil de cercetat, s-a demonstrat că albinele pot înțelege gândirea simbolică și pot procesa numere.
De fapt, ei simt chiar ceva asemănător cu optimismul atunci când iau decizii și își asumă mai multe riscuri atunci când au avut recent noroc. Așadar, faptul de a avea un creier mare poate fi în avantajul lor, cel puțin atunci când trebuie să numere flori sau să memoreze peisaje.
Există peste 20.000 de specii diferite de albine (de două ori mai multe decât păsările!) și nu toate au creierul la fel de mare.
Atunci când ne referim la dimensiunea creierului, aceasta este întotdeauna raportată la dimensiunea corpului, deoarece speciile mai mari au, în general, inimi mai mari, stomacuri mai mari și, de asemenea, creiere mai mari.
Prin urmare, întrebarea potrivită este: de ce există specii cu creiere mult mai mici decât ne așteptăm pentru dimensiunea corpului lor și altele cu creiere mult mai mari decât ne așteptăm?
Creierul este un organ foarte costisitor pentru dezvoltare și întreținere, așa că, dacă există specii care investesc în creiere mari, acest lucru ar trebui să fie justificat din punct de vedere evolutiv.
Test de învățare
Recent, am reușit să măsurăm dimensiunea creierului a peste 100 de specii de albine sălbatice pentru a cerceta de ce am observat atâta variație.
Primul test important a fost acela de a demonstra dacă un creier mai mare conferă abilități cognitive mai bune. Deși acesta este rezultatul așteptat, nu a mai fost testat până acum la insecte.
Pentru a face acest lucru, am „învățat” diferite specii de albine să asocieze o recompensă îndulcită cu o culoare și apoi le-am testat pentru a vedea dacă aleg culoarea corectă chiar și atunci când nu există nicio recompensă.
Albinele cu creierul relativ mare au învățat mai repede și cu o rată de succes mai mare decât cele cu creierul relativ mic.
Acum ne întoarcem la viața de albină. Localizarea florilor preferate, amintirea locului în care se află, găsirea cuibului și așa mai departe. Următoarea întrebare la care am vrut să răspundem prin experimentele noastre a fost ce tipuri de albine au nevoie de aceste creiere mari și scumpe.
Albinele specializate au creierul mai mare
Am descoperit că albinele specializate într-un singur tip de floare au evoluat pentru a avea creiere mai mari.
Albinele care se hrănesc cu orice nu trebuie să muncească la fel de mult pentru că au la dispoziție atât de multe flori din care să aleagă; albinele care trebuie să se gândească unde se află acea floare anume și să memoreze caracteristicile acesteia au nevoie de creiere mai mari.
Înțelegerea creierului albinelor este, de asemenea, importantă pentru a înțelege starea de conservare a acestora. Multe populații de albine sunt în declin, dar nu toate speciile sunt la fel de vulnerabile.
În prezent, testăm dacă albinele cu un creier mai mare sunt capabile să se adapteze la o viață mai bună în orașele mari, unde mediul este în continuă schimbare și este nevoie de o capacitate mare de învățare și de adaptare la situații noi.
Rezultatele preliminare indică faptul că un creier mare îi poate ajuta să supraviețuiască în mediile dominate de oameni.
Investiția în creiere mari și costisitoare poate fi o strategie proastă atunci când mediul este previzibil și nu este nevoie de improvizații, dar atunci când devine necesar să localizăm flori rare sau să ne adaptăm la viața printre mașini și clădiri, un creier mare și plastic poate face o diferență vitală.