• Limbajul servește ca o punte între minți este o forță puternică care modelează modul în care gândim.
  • Unii indivizi își imaginează timpul în mod dinamic, pe baza limbajului lor.
  • Relativitatea lingvistică arată cum limbajul modelează percepția noastră asupra timpului.

Limbajul ne permite să ne exprimăm gândurile, emoțiile și experiențele. Acum, doi academicieni care studiază psiho-lingvistica emit ipoteza „Sapir-Whorf” care spune că limbajul nu reflectă doar gândurile noastre, le și influențează. Mai mult, poate schimba percepția noastră de trecere a timpului.

Limbajul influențează percepția noastră asupra timpului

Deși timpul în sine poate fi un concept universal, cercetările arată că modul în care îl percepem și îl reprezentăm poate varia în funcție de diferențele lingvistice.

Studiile arată că aspectul direcțional al limbajului poate influența modul în care construim spațial trecerea timpului. De exemplu, vorbitorii de engleză ar aranja secvența temporală a vieții până la moarte de la stânga la dreapta, reflect. În contrast, vorbitorii de ebraică, a căror limbă este scrisă de la dreapta la stânga, ar conceptualiza această progresie în direcția opusă.

Recomandări

CUM STĂM LA SPERANȚA LA VIAȚĂ
CÂND ÎNCEP COPIII SĂ FOLOSEASCĂ A.I.
CÂT NE COSTĂ SĂ NE APĂRĂM
NEHAMMER IMPUNE CONTROALE STRICTE
COPIII ROMÂNI, AFECTAȚI DE BOLI PSIHICE
O NOUĂ MISIUNE NASA

Unii indivizi își imaginează timpul în mod dinamic, pe baza limbajului lor. Cercetarea a explorat reprezentările spațiale ale timpului în rândul vorbitorilor de Kuuk Thaayorre, o limbă aborigenă din Australia. Spre deosebire de engleză sau ebraică, Kuuk Thaayorre nu se bazează pe termeni spațiali relativi precum „stânga” sau „dreapta” ci folosesc direcții cardinale absolute: nord, sud, est și vest.

Relativitatea lingvistică arată cum limbajul face mai mult decât să reflecte și să modeleze percepția noastră asupra timpului. Ne informează cum vedem și interacționăm cu împrejurimile noastre.

Limba influențează modul în care înțelegem informațiile

Fiecare limbă are propriile reguli și excepții unice în ceea ce privește semantică, sintaxă și morfologie. Datorită acestor variații lingvistice, este posibil ca exact aceeași idee să dețină informații și semnificații diferite în funcție de limba în care este exprimată.

Dacă o conversație a fost vorbită în Mian, una dintre cele peste 800 de limbi vorbite în Papua Noua Guinee, doar verbul folosit singur ar putea indica dacă o petrecere a avut loc cu mult timp în urmă, ieri sau chiar cu o clipă în urmă. În schimb, dacă această conversație a fost în indoneziană, verbul nu ar da nicio indicație de timp.

În ciuda faptului că transmite aceeași idee de bază, limbajul folosit influențează profund înțelegerea noastră despre el. Acest lucru exemplifica modul în care limbajul reflectă și ne transformă cunoașterea. De la începutul până la sfârșitul vieții noastre, limbile noastre materne sunt lentilele prin care percepem și interpretăm lumea, modelându-ne fără să știm procesele cognitive în nenumărate moduri.

Din punct de vedere psihologic, limbajul este mai mult decât vorbire și scris. Acesta servește ca un vas prin care fiecare persoană obține sens din fiecare experiență trecută, prezentă și viitoare. Ideea că diferitele limbi ar putea duce la viziuni fundamentale asupra lumii este o dovadă a naturii captivante a teoriei relativității lingvistice.

Citește și