- IBM a declarat că prototipul său ar putea duce la cipuri de inteligență artificială mai eficiente și mai puțin consumatoare de baterii.
- Eficiența sa se datorează unor componente care funcționează într-un mod similar cu conexiunile din creierul uman.
- În comparație cu computerele tradiționale, „creierul uman este capabil să atingă performanțe remarcabile în timp ce consumă puțină energie”.
Un prototip de cip „asemănător unui creier” ar putea face inteligența artificială (AI) mai eficientă din punct de vedere energetic, a declarat dezvoltatorul său, gigantul tehnologic IBM. Au fost exprimate îngrijorări cu privire la emisiile asociate cu depozitele pline de computere care alimentează sistemele de inteligență artificială, informează BBC.
IBM a declarat că prototipul său ar putea duce la cipuri de inteligență artificială mai eficiente și mai puțin consumatoare de baterii pentru smartphone-uri. Eficiența sa se datorează unor componente care funcționează într-un mod similar cu conexiunile din creierul uman, a spus acesta.
În comparație cu computerele tradiționale, „creierul uman este capabil să atingă performanțe remarcabile în timp ce consumă puțină energie”, a declarat omul de știință Thanos Vasilopoulos, de la laboratorul de cercetare al IBM din Zurich, Elveția. El a declarat pentru BBC că eficiența energetică superioară ar însemna că „sarcini de lucru mari și mai complexe ar putea fi executate în medii cu consum redus de energie sau cu baterii limitate”, de exemplu, în mașini, telefoane mobile și camere foto. „În plus, furnizorii de cloud vor putea folosi aceste cipuri pentru a reduce costurile energetice și amprenta de carbon”, a adăugat el.
De la digital la analogic
Majoritatea cipurilor sunt digitale, ceea ce înseamnă că stochează informații sub formă de 0 și 1, dar noul cip utilizează componente numite memristorii, rezistențe de memorie, care sunt analogice și pot stoca o serie de numere.
Creierul uman este analogic, iar modul în care funcționează memristorii este similar cu modul în care funcționează sinapsele din creier. Prof. Ferrante Neri, de la Universitatea din Surrey, explică faptul că memristorii se încadrează în domeniul a ceea ce s-ar putea numi calculul inspirat de natură, care imită funcția creierului.
Un memristor ar putea „ține minte” istoricul său electric, la fel ca o sinapsă într-un sistem biologic. „Memristorii interconectați pot forma o rețea asemănătoare unui creier biologic”, a spus el.
Citește și
- Unul din 5 români poate dezvolta diabet zaharat în următorii 10 ani. Cristian Serafinceanu: „Dacă e vorba de valoarea glicemiei, prediabetul ar fi o glicemie între 100 și 125”
- iPhone 15 va avea un nou port de cabluri de încărcare, USB-C. Când va fi lansat noul model
- ANAF vrea impozit pe darul de nuntă. Marius Morra: „Nu se poate decât să fie amuzant spre hilar. Până la urmă este un cadou, un dar de nuntă”