- În toamna lui 1918, Maniu a organizat unitățile românești din Viena apărând orașul.
- O singură femeie a luat cuvântul la adunarea de la Alba Iulia: Eleonora Lemeny.
- Carol I a devenit primul domnitor al dinastiei românilor în 1866.
Iuliu Maniu
Unirea românească s-a făcut și în alte capitale europene. Pentru Iuliu Maniu, unirea a început la Viena.
În 1918, Iuliu Maniu avea 45 de ani. Tu unde te vezi la 45 de ani? Terminase facultatea de drept la Cluj și a studiat pentru doctorat la Budapesta și în Viena.
Primul Război Mondial l-a găsit în armata Austro-Ungară, pe frontul italian. În toamna anului 1918 a organizat unități de luptă românești în armata imperială, la Viena. Orașul era marcat de instabilitate și de ciocniri de stradă. Unitățile românești coordonate de Maniu au păstrat ordinea în oraș și au predat puterea autorităților legitime.
Momentul în care regimentele românești au primit primul steag tricolor la Viena a fost surprins de fotograful Samoilă Mârza, cel care în prima zi de decembrie a acelui an a surprins și singurele imagini ale adunării de la Alba Iulia și proclamarea Unirii Transilvaniei cu România.
Regina Maria
Regina Maria a știut că treaba ei este să se identifice cu România în conștiința liderilor internaționali.
Era Prințesă de Edinburgh, nepoată a Reginei Victoria a Angliei și a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
A devenit la 17 ani consoarta Prințului moștenitor Ferdinand al României. În Primul Război Mondial, a ajuns să fie cunoscută drept ”mama răniților” sau ”Regina soldat”.
„Fiecare țară are nevoie de o față. Sunt aici să fiu acea față, să fac România ceva mai personal decât statistici și hărți”
I.C. Brătianu
Lecția pe care ți-o oferă Ionel Brătianu este și astăzi la fel de importantă.
„Nu este destul să ajuți la ridicarea materială, ci trebuie să ajuți și la ridicarea morală a celor pe care voim să se reazime Statul nostru de mâine. Cei mai mulți își închipuie că politica e un fel de distracție cu foloase și onoruri. Politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viața și viitorul țării tale”
Alexandru Vaida-Voevod
Dacă îl căutai înainte de Marea Unire, îl găseai în Parlamentul Ungariei și putea să îți susțină cauza românilor în fața oricărui imperiu.
Alexandru Vaida-Voevod, fost prim-ministru al României: „Cunoaştem mărimea vremilor prin care trecem; cunoaştem că aceste probleme mari nu le putem trata conduşi de egoism. „Naţiunea română care trăieşte în monarhia austro-ungară aşteaptă şi cere – după multe suferinţe de veacuri – afirmarea şi valorizarea drepturilor ei nestrămutate şi Inaleinabile, la deplină viaţă naţională”
Eleonora Lemeny
O singură femeie a luat cuvântul la adunarea de la Alba Iulia. Nu există fotografii cu ea de la eveniment, însă îi știi numele! Eleonora Lemeny și era reprezentanta femeilor din Sibiu.
Nu ai văzut fotografii cu ea la Alba Iulia. Eleonora Lemeny a fost reprezentanta femeilor române din Sibiu. Lemeny a rămas în istorie și drept prima femeie cu titlul de doctor în litere la Universitatea din Cluj. În 1918 era profesoară la Școala secundară de fete din Sibiu. A fost singura reprezentantă de orientare social-democrată la adunare. Dar, și mai important, a fost singura femeie care a ținut un discurs în fața românilor adunați la Alba Iulia. A fost singura figură feminină aleasă să facă parte în Marele Sfat Național, un fel de parlament provizoriu al provinciilor desprinse din Ungaria. În timpul Conferinței de Pace din 1919-1920, a călătorit la Paris pentru a influența cercurile de stânga franceze în favoarea României Mari.
Carol I
România, pentru unii doar un nume, pentru tine acasă. Iar acum afli cui trebuie să-i fi recunoscător pentru că îți spui român.
Carol I a devenit domnitor în 1866. Constituția care l-a transformat pe tânărul prinț german în primul domnitor al dinastiei românilor a fost și documentul care a stabilit numele țării drept România. Avea 27 de ani când a ajuns la București pentru a fi domn. Pe 10 mai, când a fost proclamat domnitor a spus în discursul său „Punând piciorul pe acest pământ sacru, eu am devenit român”.
Carol a devenit primul rege al României în 1881. La moartea sa, în 1914, pe noptiera de lângă patul său de la Castelul Peleș avea doar un pahar cu apă și un pesmet, dintre cei fabricați pentru alimentarea soldaților.
Constantin Brâncuși
Sunt persoane cărora ai de ce să le fii recunoscător, mai ales că puțini oameni au știut să le recunoască meritele la momentul potrivit.
Ca să fii la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918 trebuie să pornești de undeva. Dar de unde să pornești pentru ceva ce este fără sfârșit. Așa se numea inițial coloana ridicată de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu în memoria soldaților căzuți în Primul Război Mondial, până în pragul Unirii. Coloana recunoștinței fără sfârșit era titlul ales de Brâncuși în 1938. Sculptorul a vrut să lase moștenire statului român toate lucrările rămase în atelierul său parizian. Dar autoritățile comuniste și academicieni români, printre care se numărau George Călinescu, Camil Petrescu, Geo Bogza și alții, au refuzat oferta considerând că artistul speculează prin mijloace bizare „gusturile morbide ale societăţii burgheze”.
Redeșteaptă-te, Române!
Un videoclip realizat de echipa Aleph News cu ajutorul Inteligenței Artificiale îi readuce pe Regina Maria, Iuliu Maniu, I.C. Brătianu și Alexandru Vaida-Voevod la viață.
Citește și
- România este puternică prin armata ei. Carol Florea, colonel în rezervă: „Prezența NATO în România este suficient de puternică pentru a descuraja orice intenție agresivă din partea Rusiei”
- Analiză: Cum arată profilul psihocultural al României la 105 ani de la Marea Unire. Două schimbări majore înregistrate între 2015 și 2023
- A început Parada de 1 Decembrie. Ce este nou fața de alți ani