• Instituțiile țării sunt în faza destructurării vechilor practici colectiviste.
  • Daniel David: A scăzut scorul de „Orientare psihoculturală”.
  • Românii sunt speriați de provocările pe termen lung.
  • Analiză: Românii vor beneficii care vin rapid și ușor.

Românul și-a schimbat mentalitatea – nu mai ascultă de gura lumii și face ce vrea el.

Din 2015 și până-n prezent, au apărut două modificări majore în profilul psihocultural al românului – a crescut scorul de „Autonomie a individului” și a scăzut scorul de „Orientare psihoculturală”, arată analiza rectorului Universității Babeș-Bolyai, Daniel David. Asta înseamnă că societatea românească începe să pună accent pe grupurile care au valori comune și pe dezvoltarea fiecărui individ, nu doar pe dezvoltarea grupului.

Românul de astăzi nu mai e interesat de provocările pe termen lung – le vede ca pe pericole și nu ca pe oportunități. Analiza lui Daniel David arată că suntem mai interesați de legătura noastră cu trecutul și că, în prezent, vrem beneficii care vin rapid și ușor. Asta ne face să renunțăm la educație în căutarea succesului social.

Recomandări

NAVALNÎI, OPOZANT PÂNĂ LA MOARTE ȘI DINCOLO DE EA
CÂT ÎȚI AJUTĂ MEDITAȚIILE COPILUL?
GIORGIA MELONI SUFERĂ PRIMA ÎNFRÂNGERE
BYD LANSEAZĂ U9
SCADE NUMĂRUL DE CAZURI COVID DIN ROMÂNIA
BIDEN VREA AJUTOR PENTRU UCRAINA ȘI ISRAEL

Scorul de „Orientare psihoculturală” a scăzut de la 52 la 36. Aceasta este atât o schimbare cantitativă, cât și una calitativă. Scorul de 52 arăta că România avea o tendință de a se orientata pe termen lung, și anume de a investi în educație în prezent (chiar cu unele sacrificii), pentru a face față bine provocărilor din prezent și viitor. Scorul de 36 arată că România a devenit o cultură care se orientează tot mai mult pe legătura cu trecutul, care devine tot mai idealizat și normativ, iar în prezent favorizăm beneficiile care vin rapid și ușor, reducând rolul educației în succesul social pe termen lung și văzând provocările pe termen lung ca pericole, nu ca oportunități.

În unele segmente (ex. beneficiu obținut rapid și ușor) acesta este un fenomen natural asociat celui de tranziție spre emancipare, dar, odată emancipați (sau chiar în paralel cu acest proces), rolul educației va trebui restabilit, ca o modalitate a societății de a obține beneficii și de a face față provocărilor (și) pe termen lung.

Scorul de „Autonomie a individului” a crescut de la 30 la 42, ceea ce ne apropie de pragul de 50, care ar semnifica schimbarea profilului psihocultural de la o societate colectivistă (care constituie grupurile sociale în logica unei familii extinse, iar individul trebuie să servească în primul rând grupul, în fața nevoilor sale de dezvoltare/emancipare), la una a indivizilor autonomi (care constituie grupul social pe bază de valori comune și unde grupul susține în primul rând dezvoltarea/emanciparea individului).

Așadar, avem o schimbare cantitativă, care, deși nu duce (încă) la o schimbare calitativă majoră, forțează toate instituțiile naționale construite dominant în logica individului colectivist la schimbare. De aici putem înțelege slăbiciunea și confuzia unor instituții ale țării, în toate domeniile, care sunt în faza destructurării vechilor practici colectiviste, dar care încă nu au asimilat pe scară largă noile practici ale indivizilor autonomi.

Suntem așadar în fază de reconstrucție a instituțiilor și este important să le facem bine, înțelegând lumea în care trăim.

Citește și