• În 1985, liderii Comunităţii Europene, întruniţi în cadrul summitului de la Milano, au decis ca la data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei.
  • La data de 9 mai 1950, s-a făcut primul pas în direcţia creării Uniunii Europene de astăzi.
  • Prima semnificaţie a zilei de 9 mai pentru România este legată de anul 1877, fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României.

Ziua are dublă semnificaţie pentru români, fiind şi Ziua Independenţei de Stat a României, proclamată după ce, în anul 1877, România şi-a câştigat independenţa faţă de Imperiul Otoman.

În 1985, liderii Comunităţii Europene, întruniţi în cadrul summitului de la Milano, au decis ca la data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei.

Data marchează ziua istorică în care a fost pronunţată Declaraţia Schuman.

Recomandări

TRUMP RESPINGE SONDAJELE
DIASPORA FACE DIFERENȚA
VIITORUL MOLDOVEI SE DECIDE
NOVO, CONTRA OBEZITĂȚII
SĂNĂTATE CU ORICE CHIP
UNDE MĂNÂNCI AZI?

În cadrul unui discurs susţinut la Paris, în 1950, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, a propus stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei.

La data de 9 mai 1950, s-a făcut primul pas în direcţia creării Uniunii Europene de astăzi.

Schuman a citit în faţa presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi alte patru state europene să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel, aşezând astfel piatra de temelie a unei federaţii europene.

Ministrul francez a propus atunci crearea unei instituţii europene supranaţionale, însărcinată cu gestionarea industriei cărbunelui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare. Ţările la adresa cărora a fost lansat apelul aproape se distruseseră reciproc într-un conflict care a lăsat în urma sa pagube materiale imense şi un sentiment de dezolare.

„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice“.

Aşa începe una dintre cele mai importante declaraţii ale secolului trecut. Schuman avea să prezinte ideea lui Jean Monnet de a face războiul imposibil.

„Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene. Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor”.

Era pentru prima oară când se întâmpla aşa ceva. Jean Monnet, autorul planului Uniunii Europene, s-a gândit în aşa fel încât să facă războiul imposibil din punct de vedere material, punând sub autoritatea unui supranaţional producţia de cărbune şi oţel a Europei.

„Solidaritatea de producţie astfel stabilită va demonstra că orice război între Franţa şi Germania devine nu numai inimaginabil, ci şi imposibil din punct de vedere material”.

Practic, Schuman invita Germania şi alte state europene să se alăture unei noi ordini continentale. După declaraţia sa, Konrad Adenauer, cancelarul Germaniei de Vest, anunţa că este de acord cu propunera lui Schuman. Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda se alăturau.

Avea să se întâmple. Europa se unea, în sfârşit.

Reprezentanţii tuturor statelor se întâlnesc şi decid ca pe 18 aprilie 1951 să semenze Tratatul de Paris ce duce la apariţia Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelulului, un fel de bunică a Uniunii Europene de astăzi. Statele Unite ale Americii sprijină cu toate forţele proiectul european. Planul Marshall şi NATO sunt doar două dintre ajutoarele vitale pe care le-a oferit poporul american poporului european.

România, stat independent din 1877

Prima semnificaţie a zilei de 9 mai pentru România este legată de anul 1877, fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei.

La acea vreme, Mihail Kogălniceanu anunţa: ,,Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce îi va sta în putinţă ca starea noastră ca stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută în Europa”.

Afirmarea neatârnării României avea să fie împlinită, în lunile următoare, de Armată, pe câmpurile de bătălie de la Plevna, Rahova, Griviţa, Smârdan şi alte redute cucerite cu sânge şi sacrificii. Această zi a fost proclamată Ziua Independenţei de Stat a României.

Citește și