- Datele unui nou studiu paneuropean privind povara bolilor digestive, prezentate astăzi în cadrul Săptămânii UEG 2022, evidențiază o creștere îngrijorătoare a prevalenței mai multor boli digestive începând cu anul 2000.
- Un factor cheie evidențiat în raport este faptul că diferențele sociale și economice la nivelul populației dintre țări explică o mare parte din diferențele în ceea ce privește povara bolilor digestive.
- Creșterea incidenței cancerului colorectal în rândul adulților tineri reprezintă, de asemenea, un motiv de îngrijorare.
Datele unui nou studiu paneuropean privind povara bolilor digestive1, prezentate astăzi în cadrul Săptămânii UEG 2022 și publicate în United European Gastroenterology Journal, evidențiază o creștere îngrijorătoare a prevalenței mai multor boli digestive începând cu anul 2000. Printre acestea se numără bolile hepatice cronice, pancreatita, boala de reflux gastroesofagian, gastrita, tulburările vasculare intestinale și boala celiacă la copii. În plus, ratele de incidență și mortalitate pentru toate cancerele digestive combinate au crescut cu 26% și, respectiv, 17% în perioada 2000-2019.
Raportul identifică faptul că bolile digestive afectează peste 300 de milioane de persoane în Europa și în zona mediteraneană și că costurile economice asociate sunt substanțiale. Incidența și prevalența multor boli digestive sunt cele mai ridicate în rândul persoanelor foarte tinere și a celor în vârstă și, pe măsură ce populația europeană îmbătrânește, această povară a bolii va crește în mod inevitabil.
Se arată că incidența și mortalitatea standardizate pe vârstă au crescut pentru cancerul hepatic și pancreatic în majoritatea țărilor europene începând cu anul 2000, consumul de alcool, obezitatea și alți factori modificabili ai stilului de viață fiind identificați ca fiind factori-cheie care contribuie la o mare parte din povara globală a acestor afecțiuni digestive. Creșterea incidenței cancerului colorectal în rândul adulților tineri reprezintă, de asemenea, un motiv de îngrijorare.
Cercetătorii de la Universitatea din Liverpool, Marea Britanie, care au realizat studiul în numele UEG, au observat tendințe de creștere a poverii bolilor digestive datorate unui indice de masă corporală (IMC) ridicat pe întregul continent. Și, deși s-au înregistrat unele progrese în reducerea poverii datorate consumului de alcool începând cu anul 2000, consumul de alcool rămâne un factor major care contribuie la povara bolii. Un element pozitiv care reiese din acest studiu este scăderea sarcinii pentru sănătate legate de fumat în aproape toate țările europene, ca urmare a strategiilor naționale de intervenție.
Un factor cheie evidențiat în raport este faptul că diferențele sociale și economice la nivelul populației dintre țări explică o mare parte din diferențele în ceea ce privește povara bolilor digestive, țările mai dezavantajate, măsurate în funcție de indicele de dezvoltare umană, înregistrând o povară mai mare din cauza majorității bolilor digestive.
În ceea ce privește povara economică a bolilor digestive, raportul UEG constată că, în medie, costul estimat al furnizării de servicii medicale în regim de internare (cu excepția tratamentului și a diagnosticării) pentru bolile digestive, ca procent din produsul intern brut (PIB), a fost de 0,12% în cele 31 de țări incluse în studiu. Acest lucru se traduce printr-un cost potențial în întreaga UE de aproximativ 20 de miliarde de dolari în 20212.