• Pe 30 noiembrie este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei
  • Acesta provenea din Betsaida, o localitate din nordul Israelului de azi
  • Prezența sa pe teritoriul țării este explicată printr-o multitudine de legende și obiceiuri

Sfântul Andrei este sărbătorit în ziua de 30 noiembrie în calendarul creștin-ortodox și este considerat sfântul ocrotitor al României. Începând din 2012, sărbătoarea a fost considerată zi liberă legală.

Acesta mai este numit și „primul chemat”, fiind primul dintre apostolii aleși de Iisus Hristos. El și fratele său, Simon Petru, provin din Betsaida Galileia, o localitate de pe marginea lacului Ghenizaret, în nordul Israelului și ambii aveau ocupația de pescari.

Plecat în misiune apostolică, după crucificarea lui Iisus Hristos, acesta ajunge pe tărâmul Daciei, actualul teritoriu al României, unde îi botează și îi convertește la creștinism pe daci.

Recomandări

CE CÂȘTIGI LA GALA ZF?
BIDEN RESPINGE ICC
MANDAT PENTRU BIBI
CINE ÎL ARESTEAZĂ PE BIBI
NU CÂNTA!
ANA DE ARMAS IUBEȘTE IAR!

Ce tradiții păstrează creștinii de Sfântul Andrei

Printre creștini, obiceiul în această zi este să meargă la biserică, unde se ține o slujbă specială. În zonele rurale, oamenii pregătesc casa și păstrează tradiții care promit să le păzească curtea și animalele, fiind o zi în care nu lucrează, pentru a le merge bine în restul anului.

Unul dintre obiceiurile păstrate și astăzi este încolțirea grâului. Oamenii pun în ajunul sărbătorii într-un vas cu pământ boabe de grâu sau o crenguță de pom fructifer în apă. Acestea, dacă încolțesc, sunt considerate semne prevestitoare bune și provin dintr-un lung șir de obiceiuri vechi.

O sărbătoare creștină cu obiceiuri păgâne

Ziua Sfântului Andrei este legată de o multitudine simboluri păgâne, dar și creștine. Ziua mai este asociată cu lupii, Andrei mai fiind numit și Apostolul lupilor. Legenda spune că lupii au fost cei care l-au protejat pe sfânt în peștera sa din Dobrogea, sau că el, cioban fiind pe plaiurile dobrogene, avea o turmă de care nu se atingea nici un lup și nici o fiară sălbatică. În ajunul sărbătorii, fiarelor sălbatice sfântul le îngăduie să mănânce animalele gospodarilor care nu îl sărbătoresc cum se cuvine.

Se mai crede în popor că cei care aveau darul de a citi în stele, în noaptea de sântandrei pot prevesti cum va fi anul ce urmează, spunându-le oamenilor dacă anul ce vine va fi roditor sau secetos, ori dacă va fi vreme de război sau de pace.