Sorin Cîmpeanu, despre cele patru condiții în care elevii se vor întoarce la școală fizic. „Este un aspect absolut esențial”

  • Sorin Mihai Câmpeanu, ministrul Educației, a vorbit, la „ÎN SECURITATE”, despre cât de bune sunt rezultatele de la simularea examenului de bacalaureat de anul acesta și la ce să ne mai așteptăm.
  • Sorin Mihai Câmpeanu a explicat atât în ce condiții se vor menține școlile deschise, cât și care sunt pierderile și câștigurile din educația în timp de pandemie.
  • Ministrul Educației a prezentat prioritățile Ministerului sub presiunea transformării digitale a educației, însă a arătat și adevărata față a problemei plagiatelor.

Simulările la Bacalaureat au rezultate bune

„În condițiile în care au fost – și nu puține – acuze cum că aceste subiecte au fost prea grele, rezultatele sunt deja mai bune decât anii 2016, 2017, 2018, puțin sub anii 2019, dar mai bune decât în ceilalți ani. Vedeți 38, 38, 39, iar acum avem 40,7%, deci sunt bune. În al doilea rând, fără să vorbim de o coborâre a gradului de dificultate.

Doi: nu putem vorbi, aceasta este o altă surpriză plăcută, nici măcar de o prezență scăzută, pentru că în prima zi, la Limba și literatura română, am avut o prezență de 113.000 elevi ai claselor terminale. Mai apoi, la proba obligatorie profilului am avut 109.000, iar la proba la alegere 106.000. Mult peste 100.000, mult peste așteptări”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Învățământul românesc, total nepregătit pentru evaluări online

„Vorbim despre predarea online, care începe cu obținerea consimțământului, iar ca orice proces didactic trebuie să se termine cu partea de evaluare. Pentru partea de evaluare/examinare suntem total nepregătiți. Fie și pentru simplul fapt că nu avem platforme dedicate, securizate, care să asigure relevanța evaluării.

Relevanța acestor examene poate fi realizată numai și numai, în momentul actual – sigur lucrurile trebuie să se schimbe – dar, în momentul actual, relevanța poate fi asigurată exclusiv prin prezență fizică.

Este, de altfel, o cerere a elevilor, a profesorilor, a părinților, pentru asigurarea relevanței, să avem examene cu prezență fizică și, de asemenea, pentru predictibilitate este de dorit să se deruleze la datele stabilite, respectiv evaluarea națională să înceapă pe data de 22 iunie și examenul de bacalaureat pe data de 28 iunie”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

Avem printre cele mai reduse perioade de activitate didactică

„Eu susțin această solicitare și cunoscând situația din mai multe sisteme de educație sunt de acord că suntem printre cei cu cele mai reduse perioade de activitate didactică, de școală, și acest lucru ar trebui crescut.

Însă, în pofida numărului mare de semnatari ai acestei solicitări, onest vă spun că va exista o opoziție foarte mare, dar trebuie să luăm în serios această variantă”, a spus ministrul Educației.

Ministrul Educației nu vede schimbări spectaculoase după rezultatele slabe la evaluările PISA

„În primul rând, educația nu este doar cel mai mare sistem public din orice țară, ci este și cel mai inerțial. Măsurile adoptate corect pot fi văzute după un ciclu de 8 – 12 ani. Niciodată nu pot fi vizibile de la o lună la alta, nici măcar de la un an la altul. De aceea, mă tem că schimbări spectaculoase nu pot fi”, a spus Sorin Cîmpeanu.

E nevoie de predare interdisciplinară pentru a crește nivelul alfabetismului funcțional

„Zilele trecute a fost publicată rezoluția consiliului pentru cadrul strategic al educației 2030, în care România figurează cu o țintă de 15% rată de analfabetism funcțional, competențe de bază. 15% de la aproape 45%. Este un obiectiv destul de ambițios.

Explicația este una destul de simplă: sistemul din România a avut predarea disciplinară, în care fiecare cadru didactic, fiecare disciplină cu specificul ei, fără interacțiuni între discipline, de exemplu fizică, chimie, biologie, matematică.

Ori, testele PISA vin și verifică tocmai această capacitate a tinerilor de 15 ani de a rezolva probleme reale de viață, care nu țin strict de o anumită disciplină. Trebuie o abordare interdisciplinară. Fără să facem o predare interdisciplinară, rezultatele nu vor fi îmbunătățite spectaculos”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Schimbarea planului cadru la liceu se amână cu un an

„Am observat că planurile cadru de liceu – lista disciplinelor și numărul alocat săptămânal fiecărei discipline – au beneficiat de o critică foarte puternică, ele fiind lansate în dezbatere la începutul lunii ianuarie, a acestui an. Am primit peste 1.000 de propuneri de modificare, unele dintre ele fondate, altele mai puțin fondate, dar oricum propuneri de modificare.

Am constatat că există o mare nemulțumire pentru aceste planuri cadru de liceu, care sunt baza învățământului liceal. Nu le-au mai recunoscut nici măcar cei care le-au elaborat sau cei care le-au validat. Am zis mai bine luăm o pauză, ne luăm un timp de gândire, chiar dacă aceasta presupune pierderi, iarăși facem managementul pierderilor. Unde pierzi mai puțin.

Decât să validezi acum, să iei o decizie greșită pe care să fii obligat să mergi cel puțin patru ani, mai bine luăm o pauză de un an, ne gândim, vedem și care este rolul digitalizării, pentru că vrând, nevrând, ne place, nu ne place, după ce se va fi încheiat această pandemie, digitalizarea va fi mult mai prezentă în orice sistem de educație, și, în urma consultărilor să avem, începând de anul viitor, niște planuri cadru adecvate”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

Avem grave probleme de echitate, la nivel cronic

„O Românie educată ar trebui să fie o Românie în care sistemul de educație este echitabil, pentru că dincolo de problemele de performanță, care sunt vizibile, dar, oricum, nu atât de grave precum cele din echitate, acolo este punctul nevralgic. Nu o spun eu, o spune OECD.

România va putea să-și atingă obiectivele de dezvoltare socio-economică doar atunci când va reuși să ridice nivelul de educație al tuturor. Deci avem grave probleme de echitate, la nivel cronic, iar această criză a scos în evidență și a amplificat aceste inechități, din păcate.

Oricâte eforturi s-au făcut pentru a controla aceste inechități, ele s-au agravat. O Românie educată trebuie să asigure un acces echitabil. O Românie educată trebuie să pună acent pe performanță. O Românie educată trebuie să țină seama de cerințele angajatorilor, de cerințele societății”, a mai spus ministrul Educației.

România va avea 4,4 miliarde de euro de investit în educație

„Resursele înseamnă un corp profesoral care, slavă Domnului, încă dă dovadă de competență. Nu competența corpului profesoral ne-a lipsit, ci sigur ne-a lipsit coerența. Deci coerența e ceea ce a lipsit educației.

O altă resursă este generată de această oportunitate a unui instrument de finanțare pentru un mecanism de redresare și reziliență mult mai flexibil decât am avut până acum, ca mecanismele de utilizare a fondurilor europene.

Am început construcția acestui plan național de redresare și reziliență cu un miliard de euro investiți în educație, iar acum suntem la 4,4 miliarde de euro investiți în educație”, a pus Sorin Cîmpeanu.

Cum vor fi cheltuiți banii europeni pentru educație

„Tocmai de aceea, planul național de redresare și reziliență vine în completarea bugetului național. Sunt 2 miliarde de euro care vor trebui investiți în infrastructură, inclusiv în partea de dotări, de materiale didactice.

Sunt 780 de milioane de euro planificați pentru investiții în digitalizarea educației, sunt 630 de milioane destinați pentru susținerea învățământului profesional și tehnic, în cea mai bună formă de organizare a lui, învățământul dual, sau învățământul în alternanță, în țări francofone, și, de asemenea, 636 de milioane de euro pentru reducerea abandonului școlar, pentru că și acolo, din păcate, avem o poziție nedorită, cu o rată de abandon de părăsire timpurie a școlii mult mai mare, unde avem ca obiectiv să coborâm de la 15% la maxim 9% rată de părăsire timpurie a școlii.

Avem și alte obiective foarte ambițioase, absolvenții de învățământ superior din categoria 30-34 de ani, care acum se găsesc la un nivel de 27% să crească la 45% și cea mai ambițioasă este educația adulților cu vârsta de până la 65 de ani, care în acest moment se găsește la un nivel de 1,3% să crească până la 47%. Deci sunt probleme pe toate palierele. Sunt probleme cronice, la care s-au adăugat aceste probleme legate de pandemie”, a mai spus ministrul Educației.

Anul acesta avem un buget de supraviețuire

„Nu investim suficient în educație. În acest an, pentru contextul bugetar, contextul economic, este un buget de supraviețuire. Este un buget puțin mai mare în valoare absolută decât bugetul pe anul trecut, fără să mai fim obligați să avem unele cheltuieli, dar cu siguranță nu este suficient. Educație fără resurse nu se poate face. Cu siguranță este nevoie de mult mai mult”, a explicat ministrul Educației.

Când se va reveni la școală

„Este vorba de patru factori îndepliniți simultan:

  • Unu: respectarea regulilor în școli și pot să vă spun că în școli regulile se respectă cel mai riguros în raport cu orice alte locații. Se respectă distanțarea adecvată, se respectă purtarea măștii, aerisirea sălilor de clasă, se respectă toate aceste lucruri, chiar dacă nu perfect, sunt și abateri, dar se respectă mult mai riguros, o spun cu toată răspunderea și în cunoștință de cauză.
  • Doi: vaccinarea angajaților din învățământ. Aceștia sunt categoria cea mai numeroasă, categoria personală cea mai numeroasă în valoare absolută din perspectiva vaccinării. Ne apropiem de 50%. Aveam ieri 150.000 de persoane vaccinate.
  • Al treilea pilon pe care se poate sprijini o decizie de revenire în școli cu prezență fizică fără să mai lucrăm pe scenariu verde, galben, roșu, și toți elevii să meargă la școală cu prezență fizică, final de mai, sau în luna iunie, este partea de testare.
  • Și al patrulea element care ne-ar putea duce la o deschidere a școlilor este confirmarea ipotezelor epidemiologilor care ne spun că, în luna aprilie, în România, vom atinge un vârf al ratei de infectare și, după un plafon care să sperăm că nu va fi foarte lung, vom avea un trend descendent.

Dacă avem și acest trend descendent acestea sunt cele patru condiții care trebuie îndeplinite pentru ca Ministerul Educației să se poată lupta pentru deschiderea școlilor cu prezență fizică, pentru că este un aspect absolut esențial”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

Teste non-invazive pentru elevi

„Am solicitat și premierul susține această testare non-invazivă în școli. De ce testarea non-invazivă este importantă? Pentru că am văzut că deja începând cu data de 8 februarie au fost distribuite către DSP-uri în toată țara 1.150.000 de teste, din care au fost utilizate 19.000 de teste, un procent infim, sub 2%.

Testarea n-a mers pentru că necesita personal medical pentru testare, personal medical care este deficitar în școlile românești. 18% din școli au cabinete medicale școlare și nu toate au personal medical. Al doilea neajuns era acela că sunt considerate teste invazive de către părinți, care trebuie să-și dea acceptul.

Dacă vii cu teste non-invazive nu ai nevoie de personal medical pentru administrare, unele pot fi chiar autoadministrate și, de aceea, acceptul părinților cred că va fi mult mai ușor de obținut”, a spus ministrul Educației.

Inechitățile din învățământul online

„Gradul de inechitate este foarte mare. Mâine ar trebui să merg cu directorul unei unități de la Comisia Europeană la școala din Săcele. Este o școală pe care eu am văzut-o în anul 2015. Dacă nu aș fi văzut-o aș fi putut să jur că așa ceva nu mai există, nu poate să existe nici în România nici în altă parte.

Cei care spun că nu există inechitate și că acele două săptămâni de predat online ar fi însemnat același lucru pentru elevii din București și pentru cei de la școala din Săcele, ca să nu dau mai multe exemple, nu au o reprezentare exactă a situației din țară.

Niște inechități deja existente, le-ai fi accentuat deja și mai mult. Am recunoscut de fiecare dată că predarea online a generat pierderi, aceste pierderi sunt neuniform distribuite, pe teritoriul țării, chiar și la nivelul unei clase. Unii au avut acces mai solid și alții mai restrâns”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Doar 50.000 din 230.000 de profesori au urmat cursuri de predare online

„Îndrumarea poate fi făcută de către un profesor care la rândul lui cunoaște aceste lucruri. Predarea online poate fi făcută de către un profesor care a fost format pentru predarea online. Trimiterea unor prezentări pe Whatsapp, aia nu este predare online.

Sunt peste 50.000 de profesori care au participat la webinare, sau la cursuri de formare, dar ei sunt 230.000. Va trebui să avem toți acești profesori pregătiți. Este o componentă esențială și va trebui să găsim și un sistem de motivare a acestor profesori și a tinerilor pentru a alege cariera didactică”, a explicat Cîmpeanu.

Plagiatul este absolut intolerabil

„Printre multe alte probleme cronice, există și aceste probleme de etică și integritate. Aceste probleme care, în forma lor cea mai cunoscută de manifestare, plagiatul, sunt absolut intolerabile. Măsurile trebuie să fie clare, trebuie să fie ferme. Pentru asta trebuie luate într-un cadru legal. Chiar dacă supără opinia mea, a fost o abordare cu bune intenții, dar heirupistă, pe lângă cadrul legal.

Avem încă foarte multe lucruri de clarificat în cadrul legal, sunt de acord, dar până le clarificăm trebuie să respectăm cadrul legal. Dacă nu-l respectăm, luăm decizii care sunt corecte, dar mai apoi sunt desființate una după alta în instanță, pentru că în instanță se ține seamă de cadrul legal”, a spus Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației.