• Milano a ajuns să fie pe locul trei în topul celor mai poluate orașe.
  • Dintre metropole, doar Dhaka, Lahore și Delhi sunt mai rău.
  • Condițiile meteorologice nu ajută.

Datele din zona urbană a orașului Milano sunt deosebit de impresionante. Poluarea a crescut vertiginos în zona Văii Padului și sunt depășite toate limitele de protejare a sănătății populației. La exacerbarea smogului contribuie precipitațiile slabe și temperaturile peste media sezonieră din ultimele săptămâni, care au făcut ca aerul să stagneze, scrie RaiNews.it.

Potrivit site-ului elvețian IQAir, care utilizează un indicator diferit – indicele american Aqi (Air Quality Index) – duminică, aerul din Milano era al treilea cel mai rău din lume, cu indicele 193, precedat doar de Dhaka din Bangladesh, Lahore din Pakistan și Delhi din India. Calitatea aerului din Milano se încadrează în categoria „nesănătos”.

Site-ul elvețian indică faptul că concentrația de PM2,5 din Milano este în prezent de 29,7 ori mai mare decât valoarea orientativă anuală a calității aerului indicată de OMS.

Recomandări

ALEGERI 2024
VIAȚA DUPĂ EXIT POLL
DECLARAȚIILE LIDERULUI AUR
TRUMP ȘI BIDEN FAC ECHIPĂ
STORM SHADOW UCIDE
BERT LOVEȘTE UK

Datele pentru zonele de câmpie nu sunt foarte diferite. Dar care sunt cauzele? Valea Padului se află într-o situație geografică și climatică foarte nefavorabilă. Închisă pe trei laturi de Alpi și de Apenini, are o ventilație redusă și o circulație foarte slabă a aerului. Atunci când clima este ca cea din ultimele săptămâni – presiune ridicată și temperaturi peste mediile sezoniere – aerul mai rece stagnează în câmpie și, pe lângă faptul că formează ceața de dimineață și de noapte, împiedică reînnoirea atmosferei, cu consecința acumulării de substanțe poluante.

În Valea Padului există o densitate foarte mare de populație, printre cele mai mari din Europa, ceea ce duce, în consecință, la un număr mare de vehicule în circulație și de locuințe. Cea de-a treia cauză, puțin menționată, dar nu mai puțin importantă, este că în Valea Padului se află mari ferme de creștere intensivă a animalelor și se practică culturi agricole care folosesc sisteme de producție de îngrășăminte extensive, care produc oxizi de azot.

54% din P2,5 nu este produs de mașini, contrar a ceea ce mulți cred, ci de încălzire și fermele de animale. Punând toate acestea cap la cap, se poate înțelege calitatea slabă a aerului din Valea Padului în aceste zile, care este mai ridicată chiar și decât în țările din Europa de Est care încă folosesc în mare parte cărbunele pentru încălzire și producția de electricitate.

Citește și