• Guvernatorul orașului Tokyo, Yuriko Koike, a declarat că puloverele cu guler înalt ar putea ajuta la reducerea creșterii facturilor la energie.
  • Personalul din guvernul din Tokyo va fi rugat să poarte puloverul pentru a da un exemplu.
  • Koike a spus că oamenii ar trebui să urmeze stilul președintelui francez Emmanuel Macron.

Pentru a se feri de frig, economisind în acelaşi timp bani pe fondul creşterii preţurilor la energie, guvernatorul capitalei Tokyo, Yuriko Koike, le-a recomandat cetăţenilor japonezi să poarte pulover pe gât, potrivit Daily Mail.

Yuriko Koike, purtând ea însăşi o helancă pe sub haină, i-a încurajat pe locuitorii capitalei japoneze să recurgă la haine groase pe timpul iernii, reducând în acelaşi timp facturile la electricitate.

Încălzirea zonei gâtului are un efect termic. Eu însămi port un pulover pe gât şi purtarea unei eşarfe vă ţine, de asemenea, de cald. Acest lucru vă va permite să economisiţi energie electrică” , le-a declarat Koike vineri jurnaliştilor.

Recomandări

DIAVOLUL SE ÎMBRACĂ DE LA PRAGA
SUNTEM DIN ALTĂ LIGĂ?
BANI PENTRU UCRAINA
MARK SE DĂ PE MUZICĂ
CONTINUĂ PLOILE ÎN SPANIA
TINERII CONSUMATORI

Este una dintre modalităţile de a trece împreună peste perioada dificilă din punct de vedere energetic a iernii” , a spus ea, adăugând că preşedintele francez Emmanuel Macron este un fan al acestui tip de pulover.

Japonia desfășoară de mult timp o campanie anuală cool biz” , în cadrul căreia este încurajat un cod vestimentar casual la birou pentru a economisi energie în timpul verilor sufocante.

Versiunea de iarnă este denumită, în mod corespunzător, warm biz” .

Warm biz”

La fel ca multe alte ţări, Japonia – care îşi propune să obţină neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 – se confruntă cu o reducere a aprovizionării cu energie de la începutul războiului din Ucraina.

În august, premierul japonez Fumio Kishida a cerut relansarea industriei nucleare a ţării pentru a compensa creşterea preţurilor la energia importată.

Însă o astfel de măsură ar fi probabil dificil de implementat, având în vedere dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011, care a condus la închiderea multor reactoare din motive de siguranţă.

Unsprezece ani mai târziu, 10 dintre cele 33 de reactoare nucleare ale Japoniei sunt din nou în funcţiune. Ele nu sunt operaţionale pe tot parcursul anului, iar ţara rămâne puternic dependentă de importurile de combustibili fosili.