Trupele NATO rămân în România. Reacția MAE la cererea Rusiei de a retrage soldații

Militari ai Brigazii Multinationale NATO de la Craiova au primit luni 9 octombrie 2017, vizita presedintelui Klaus Iohannis, a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg si a ministrului Apararii Nationale, Mihai Fifor. REMUS BADEA / MEDIAFAX FOTO

Garanțiile de securitate pe care Rusia le cere Occidentului includ prevederi care cer ca trupele NATO să părăsească România și Bulgaria, a declarat vineri Ministerul rus de Externe.

Moscova a cerut garanții obligatorii din punct de vedere juridic din partea NATO că blocul își va opri expansiunea și va reveni la granițele din 1997.

În același timp, Emmanuel Macron anunță prezență militară franceză, sub NATO, în România. Anunțul a fost făcut în fața forțelor armate franceze, în tabăra Oberhoffen.

Astfel, MAE respinge categoric această cerere a Rusiei și o cataloghează ca fiind „lipsită de orice fundament”. Mai mult de atât, Ministerul Afacerilor Interne spune că solicitarea de a retrage trupele NATO din România a fost deja respinsă „fără echivoc”. În final, reprezentanții statului român notează că își păstrează speranța la dialog în această situație tulburată.

Redăm integral comunicatul MAE:

„Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.

Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.

Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.

Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.

Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic.”

Exit mobile version