• Partidul AUR a reușit să convingă peste 9% dintre votanți
  • AUR, înființat de doar un an, a reușit să intre în Parlament
  • Reprezentanții AUR și-au asumat public un discurs radical
  • SONDAJ: 48% dintre români spun că naționalismul este necesar

Un sondaj efectuat în urmă cu un an a redevenit subiect de dezbatere în online. Vine în completarea rezultatului alegerilor de duminică și spune că românii sunt mai radicali decât o arată votul.

A fost publicat în 2019 la cererea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și zice, pe scurt, așa: 48% dintre români consideră că naționalismul ar fi o mișcare necesară în România; 42% că avortul trebuie interzis și 51% că persoanele cu dizabilități trebuie internate și izolate în instituții speciale.

Deși doar 9% dintre votanți au pus ștampila pe partidul cu mesaj radical naționalist, sondajul cerut de acum un an de CNCD mai arată că trei sferturi dintre conaționali sunt în dezacord cu persoanele gay și mai bine de jumătate îi consideră pe musulmani un pericol.

Recomandări

MACRON CERE ARMĂ NUCLEARĂ PENTRU UE
CE FACEM CU POLUAREA?
CHINA AVERTIZEAZĂ SUA
BANII PENTRU UCRAINA RĂMÂN ÎN SUA
NO MORE EMMA?
SORANA MERGE ÎN TURUL 3 LA MADRID OPEN

Frica de alteritate, intoleranța față de diferența bazată pe orientarea sexuală, sănătate, religie, limbă sunt realități incontestabile care fac ca orizontul de receptare a discursului urii să fie unul fertil.

„Fenomenul discriminării este prezent și consistent în România. Frica de necunoscut reprezintă un factor puternic în amploarea fenomenului” – este concluzia studiului cerut de CNCD.

Despre mesajul radical al aleșilor AUR a vorbit și filosoful Gabriel Liiceanu. A criticat derapajele fostului său doctorand Sorin Lavric – viitor parlamentar – care a scris că niciun bărbat nu caută deșteptăciunea într-o femeie și că romii sunt o plagă socială.

„Sorin Lavric a absolvit două facultăți, poate pe cele mai înalte: Medicina și Filozofia. Pe amândouă le-a dezonorat. Pe prima, făcând propagandă împotriva purtării măștii, iar pe a doua prin ilustrarea potențialului de oroare cu care se pot încărca cuvintele unui filosof”, a spus Gabriel Liiceanu