SEVERINE. Predecesori și succesori

N-o fi democrația românească prea bătrână, dar are deja tradițiile ei de fier. Una dintre ele se referă la ocuparea funcțiilor, indiferent dacă sunt mari sau mici.

Oricine ocupă o funcție este absolut convins că predecesorul lui a fost slab, incompetent și hoț în comparație cu el însuși. Nu-i vorbă, și cei care au părăsit o funcție rămân până la moarte convinși că ei au fost cei mai buni titulari și că toți succesorii au fost și vor fi, cu necesitate, ați ghicit, slabi, incompetenți și hoți. 

Buletinele de știri ale ultimei perioade, cam depresive din cauza evoluției pandemiei de COVID, s-au animat primind energie nouă, proaspătă, din faptele primarilor și președinților de consilii județene aflați în primele lor săptămâni de mandat. 

Am notat că toți noii aleși încep mandatele raportând catastrofele predecesorilor: cheltuieli cu iz penal (izul penal e obligatoriu), organigrame umflate, administrații absurde, ineficiență, impostură și prostie. În primele lor zile, noii primari și șefi de Consilii Județene umblă precum copoii prin clădirile administrative ca să descopere ungherele secrete și tenebroase de unde scot la lumină probe de incompetență și corupție. 

Să privim cu atenție spectacolul acesta. Putem afla multe adevăruri despre cei care ne-au condus și au avut neșansa să piardă cele mai recente alegeri. 

Să privim, însă, fără să uităm că la fel vor face și succesorii noilor noștri aleși locali, când le va veni vremea. 

Un mare înțelept politic a spus că momentele de inocență din primele zile ale unei noi administrații nu se vor mai repeta niciodată. Nu ratați aceste zile în viața administrațiilor noastre locale. Vor trece repede.