- Anxietatea poate fi clasificată în funcție de simptomele fizice.
- Respirația rapidă și superficială și amețelile sunt simptome comune ale anxietății.
- Migrenele și durerile de cap cronice zilnice sunt frecvente la persoanele care au o tulburare de anxietate.
Mulți oameni au experimentat sentimente de anxietate la un moment dat în viața lor, fie că aceste sentimente au fost declanșate de un examen important, de o primă întâlnire sau de o veste proastă neașteptată. În cazul persoanelor cu o tulburare de anxietate, aceste sentimente se pot transforma în gânduri sau preocupări recurente, intruzive, care au impact asupra vieții de zi cu zi. Și, potrivit Asociației Americane de Psihologie anxietatea poate fi, de asemenea, clasificată în funcție de simptomele fizice.
Dr. Sai Achuthan, psihiatru consultant la Cygnet Health Care din Marea Britanie, a declarat pentru Live Science că majoritatea acestor simptome sunt cauzate de producția excesivă de hormoni de stres, inclusiv cortizol, adrenalină, noradrenalină și vasopresină. Acești hormoni activează răspunsul organismului de luptă sau de fugă, care declanșează simptome precum creșterea ritmului cardiac, transpirația și respirația rapidă.
Dureri de cap
Migrenele și durerile de cap cronice zilnice sunt frecvente la persoanele care se confruntă cu anxietatea, potrivit Asociației Americane pentru Anxietate și Depresie. Cel mai frecvent tip de durere de cap este o durere de cap de tensiune, în care individul simte că există o bandă strânsă în jurul capului, a spus Achuthan.
Durerile de cap pot fi declanșate de eliberarea de hormoni de stres, care pot contracta vasele de sânge din creier, a declarat Dr. Anup Mathew, psihiatru principal la Cantourage Clinic din Marea Britanie.
Simptome cardiovasculare
Persoanele care suferă de anxietate raportează adesea simptome cardiovasculare, cum ar fi o senzație de apăsare în piept sau bătăi puternice ale inimii. Acest lucru se datorează faptului că hormonii de stres pot determina vasele de sânge să se strângă, ceea ce duce la hipertensiune arterială și la o frecvență cardiacă crescută, a spus Mathew.
Tulburările de anxietate au fost, de asemenea, legate de o funcționare deficitară a nervului vag – super-căile de acces ale corpului care transportă informații între creier și organele interne – și de o variabilitate redusă a ritmului cardiac (HRV) – schimbările în timp dintre bătăile inimii – potrivit unei analize din 2014 publicată în revista Frontiers in Psychiatry. Nervul vag joacă un rol central în reglarea activității cardiace: Atunci când nu funcționează corect, poate duce la faptul că inima nu reușește să se contracte într-un mod eficient.
Probleme digestive
Atunci când o persoană este anxioasă, mai mulți hormoni de stres intră în sistemul digestiv, a spus Achuthan. Acest lucru poate duce la probleme digestive, cum ar fi balonarea, dureri abdominale, greață și constipație.
Legătura dintre anxietate și hipersensibilitatea viscerală (prag scăzut al durerii în organele interne) poate fi cauzată de o combinație de factori genetici și experiențe de viață timpurii, potrivit unei analize din 2017 publicată în revista Frontiers in Systems Neuroscience.
Copilăria timpurie este o perioadă crucială pentru dezvoltarea circuitelor cerebrale implicate în reglarea stresului și a durerii. Anumite polimorfisme genetice pot crește riscul ca aceste circuite cerebrale să nu se dezvolte corespunzător. Atunci când o persoană predispusă genetic este supusă unor experiențe de viață timpurii nefaste, cum ar fi traumele sau abuzurile, neurocircuitele sale de durere se pot dezvolta într-un mod care sporește sentimentele de durere și anxietatea la vârsta adultă.
Imunitate scăzută
Cortizolul, care este produs în exces în perioadele de anxietate, poate afecta sistemul imunitar prin perturbarea producției de celule albe din sânge care luptă împotriva infecțiilor, a spus Achuthan. „Eliberarea susținută de cortizol ar duce, prin urmare, la o șansă crescută de infecție”, a spus el.
Probleme de respirație și amețeli
Respirația rapidă și superficială și amețelile sunt simptome comune ale anxietății, a declarat Angel Enrique, psiholog clinician la compania de tele-sănătate SilverCloud.
„Simțim anxietate atunci când ne așteptăm sau anticipăm că se poate întâmpla ceva rău, iar corpul reacționează pentru a ne ajuta să facem față unei situații intense sau stresante”, a declarat acesta pentru Live Science. „Acest lucru produce un răspuns de luptă sau de fugă. Corpul va răspunde prin creșterea respirației noastre, astfel încât plămânii noștri să mute mai mult oxigen prin [ei] în cazul în care trebuie să scăpăm”. Cu toate acestea, acest lucru îi poate face pe oameni să se simtă cu respirația scurtă, ceea ce ar putea declanșa mai multă anxietate sau panică, a spus Enrique.