• Kevin Cannon, om de știință de la Departamentul de Geologie și Inginerie Geologică și Școala minelor din Colorado, a realizat o serie de simulări pe învelișul lui Mercur care arată că ar putea fi presărat cu resturi de diamante.
  • Cu ajutorul cronologiei, el a venit cu o rată estimată a impactului în aproximativ cinci miliarde de ani, de când s-a format sistemul solar.
  • Cunoașterea ratei impactului asupra suprafeței lui Mercur a fost doar o piesă a puzzle-ului.

Pe Pământ, ca să pui mâna pe diamante trebuie să sapi adânc în subteran și să găsești locurile în care se formează. Însă pe Mercur, ai putea să le găsești doar dacă te apleci.

Kevin Cannon, om de știință de la Departamentul de Geologie și Inginerie Geologică și Școala minelor din Colorado, a realizat o serie de simulări pe învelișul lui Mercur care arată că ar putea fi presărat cu resturi de diamante.

Mercur, planta șantier de construcții de diamant

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Misiunile Apollo au mers, de fapt, pe suprafețe cu un anumit număr de cratere pe fiecare zonă și au stabilit vechimea acestor cratere.” Noi am construit această cronologie a ratei de impact pe care o cartografiem pe diferite planete, prin extrapolarea cantității de material care credem că a lovit Mercur pentru fiecare asteroid care a lovit Luna” , a spus Cannon pentru SYFY WIRE.

Cu ajutorul cronologiei, el a venit cu o rată estimată a impactului în aproximativ cinci miliarde de ani, de când s-a format sistemul solar. Cunoașterea ratei impactului asupra suprafeței lui Mercur a fost doar o piesă a puzzle-ului.

Mercur ar fi avut un ocean de magmă global

Se crede că la începutul vieții planetei, Mercur ar fi avut un ocean de magmă global. Iar chimia unică îi permitea grafitului să se cristalizeze în magmă. Tot acel grafit ar fi plutit la suprafață și-ar fi creat o crustă. În esență, o mare parte din suprafața lui Mercur avea un procent foarte mare de carbon pur, așteptând doar o presiune pentru a-l transforma în diamant.

Nu vor fi cristale mari și clare, ci întunecate și tulburi

„Diamantele formate prin șoc de impact nu vor fi cristale mari, clare. Știm asta pentru că îi găsim în diferiți meteoriți. Vor fi mult mai mici. Vor fi întunecate și de-o culoare tulbure. Cu siguranță nu este ceva pe care l-ați putea lustrui și pune pe un inel”, a spus Cannon.

Procesul de impact violent ar transforma grafitul în diamant și l-ar împrăștia ca un praf pe suprafață, unde s-ar amesteca în sol. Dacă te apleci pentru a ridica o mână de murdărie mercuriană, s-ar putea să te cureți de niște praf de diamant, dar ai avea nevoie de un microscop ca să-l vezi.

Mercur nu mai produce diamante, cel puțin nu cum o făcea. Perioada de glorie a producției de diamante pe cea mai apropiată planetă de Soare s-a încheiat la aproximativ un miliard de ani după formarea sistemului solar, din cauza schimbărilor care au avut loc pe suprafața sa. Diamantele lui Mercur sunt sigure, deocamdată, dar nu strică niciodată să trimiți un robot să cerceteze.