- Mass-media din România nu are independență și sunt victime ale tentativelor de amestec.
- RSF spune că siguranța jurnaliștilor rămâne un motiv de îngrijorare.
- Supravegherea rămâne, de asemenea, problematică, deoarece serviciile de informații încearcă să obțină mai multă putere și influență în contextul războiului din Ucraina.
În urmă cu doi ani România se afla pe locul 48 în lume în clasamentul libertății presei. Anul acesta, România se află pe locul 53, în 2022 fiind pe locul 56. Mass-media din România nu are independență și sunt victime ale tentativelor de amestec, în special la numirea șefilor de radio și televiziune publice, dar și ai Consiliului Național al Audiovizualului. Acesta din urmă a blocat informații privind deținerea mijloacelor audiovizuale, sub pretextul protejării datelor cu caracter personal. Retorica politică agresivă împotriva jurnaliştilor a fost preluată de noul partid populist-naţionalist AUR, care este şi a patra forţă politică din Parlamentul României, anunță organizația Reporteri fără frontiere (RSF).
Advertisment
Peisajul mediatic românesc reflectă tendințele globale: numărul presei scrise este în scădere, în timp ce media online și canalele de radio și TV sunt în creștere. Alegerile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând presa într-un instrument de propagandă.
România se poate lăuda cu un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, oferind un teren fertil pentru investigații puternice de interes public. Cu toate acestea, lipsa de transparență în finanțarea mass-media, în special în ceea ce privește fondurile publice, precum și dificultățile pieței subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media.
Recomandări
RSF susține că legislația privind protecția libertății de exprimare și a presei este insuficient pusă în aplicare, deși este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituțional. Interferența procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuirea și reprezintă un motiv de îngrijorare serioasă, deoarece sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să exercite presiuni asupra mass-media pentru a-și dezvălui sursele. Acțiunile în justiție rău intenționate (SLAPP) au crescut, în timp ce hotărârile judecătorești nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei.
În același timp, RSF spune că siguranța jurnaliștilor rămâne un motiv de îngrijorare: aceștia sunt adesea ținta atacurilor, amenințărilor și intimidărilor. Campanii ample de defăimare, în care sunt implicați actori politici, au ca scop discreditarea jurnaliștilor independenți. Supravegherea rămâne, de asemenea, problematică, deoarece serviciile de informații încearcă să obțină mai multă putere și influență în contextul războiului din Ucraina.
Citește și
- Rămășițele unui bărbat care a dispărut în timp ce pescuia cu prietenii au fost găsite în interiorul unui crocodil
- Poliția olandeză a arestat un fals „Boris Johnson”. Permisul de conducere al bărbatului era valabil până în anul 3000
- FOTO. Relicvele unui spital și ale unui cimitir din secolul al XIX-lea au fost descoperite sub apă. Declarațiile arheologilor
Partenerii noștri