- România trimite în Parlamentul European 33 din cei 720 de deputați.
- Alegerile europarlamentare se desfășoară la date diferite, între 6 și 9 iunie.
- Consiliul UE negociază şi adoptă legi, de cele mai multe ori împreună cu PE.
- Consiliul European definește orientările, nu negociază și nu adoptă legi.
Pe 9 iunie, ne alegem nu doar primarii, consilierii locali și județeni și președinții de consilii județene, ci și pe cei 33 de europarlamentari, care ne vor reprezenta în următorii cinci ani. Deși alegerile locale le umbresc pe cele pentru Parlamentul European, acestea din urmă nu sunt mai puțin lipsite de importanță. Pentru că ce se decide la Bruxelles, se aplică și la București.
Ce fac europarlamentarii pentru noi?
Principala atribuție a europarlamentarilor este să analizeze și să voteze legi. Ei sunt distribuiți în 20 de comisii și subcomisii, în funcție de preferințele lor, unde lucrează ci legile propuse de Comisia Europeană și vin cu amendamente. Comisiile monitorizează ulitizarea bugetelor și aplicarea acordurilor internaționale. De asemenea, fiecare deputat face parte dintr-unul din cele șapte grupuri politice din parlament. Apartenența la aceste grupuri este decisă de partidele pe listele cărora sunt aleși iar deputații independenți se alătură oricărui grup doresc. Și în Parlamentul European, linia este dată de majoritate, depinde cu cine te împrietenești, dar, desigur, prieteniile se fac și pe bază de ideologia națională a fiecărui partid. Iar când vine vorba despre interese națioanle, se fac și alianțe între state. Dar ele nu ajută întodeuna, iar noi știm cel mai bine, nu suntem nici acum în Schengen terestru. Grupul politic cel mai bine reprezentat are și cele mai mari șanse să dea viitorul Președinte al Comisiei Europene. Toți comisarii desemnați de statele membre sunt evaluați de comisiile parlamentare care se ocupă de domeniile portofoliilor lor.
Cine ia deciziile pentru Uniunea Europeană?
Uniunea Europeană funcționează ca un stat, în care legislativul, cel care aprobă legile, este Parlamentul. Comisia este cea care le propune și, odată aprobate monitorizează aplicarea lor în statele membre. Consiliul European, format din șefii de stat și de guvern, dă formă finală propunerilor Comisiei şi, dacă este de acord cu acestea, le adoptă. Tot în Consiliu este numit și Reprezentantul de politică externă al Uniunii Europene. Iar șeful Consiliului European este ales în acord cu Comisia Europeană și are un mandat de doi ani și jumătate. Și avem și Consiliul Uniunii Europene, care este condus, prin rotație de câte șase luni, de fiecare dintre cele 27 de state membre. Țara care are președinția conduce întâlnirile miniștrilor dintr-un anumit domeniu, care se întrunesc pentru a adopta legi și a-și coordona politicile.
Cele mai multe dintre deciziile finale privind viitorul Europei în Consiliul UE sunt luate, în colaborare cu Parlamentul European, procesul se numește codecizie. Consiliul European, șefii de stat și de guverne au deciziile mari, cum ar fi cea de a iniția, cu aprobarea Parlamentului, procedura de suspendare a drepturilor unui stat membru. Și Parlamentul și Consiliul UE și Consiliul European iau decizii, în funcție de natura lor. Totul se leagă însă de Parlamentul European, de aceea este important pe cine trimitem acolo. Și e important, când punem ștampila, să știm și că trei sferturi din legile pe care le avem sunt legi europene. În două domenii nu poate legifera UE pentru noi: educație și sănătate.
Citește și