• Conceptul „fast fashion” se află la polul opus față de moda sustenabilă.
  • Până în 2030, produsele textile importate pe piața UE trebuie să aibă durată de viață lungă și să fie reciclabile.
  • UE speră că legislația va forța mărcile să-și regândească practicile de afaceri.

Fast fashion este model de business care încurcă obiectivele climatice. Iar odată cu creșterea presiunii asupra UE de a-și îndeplini obiectivul climatic de emisii zero până în 2050, Bruxelles-ul a stabilit o viziune amplă de reformare a sectorului.

„Fast fashion” descrie un model de afaceri adoptat de multe brand-uri din industrie. Este pentru cei care vor outfit-uri demne de catwalk sau inspirate de ținutele purtate de celebrități, însă la prețuri accesibile. Și în ciuda faptului că de cele mai multe ori aceste haine sunt de calitate inferioară, ele nu sunt proiectate să fie purtate ani la rând sau de mai multe ori. Și nu este deloc un secret că deși fast fashion a făcut moda mai accesibilă pentru publicul larg, a și creat probleme legate de impactul asupra mediului și a condițiilor de muncă. Practic, conceptul fast fashion se află la polul opus față de moda sustenabilă. Acum, se fac mișcări pentru a pune capăt acestui model de business.

Care sunt obiectivele de la Bruxelles?

Până în 2030, Bruxelles-ul vrea ca produsele textile importate pe piața UE să aibă „durată de viață lungă, să fie reciclabile, în mare măsură realizate din fibre reciclate, fără substanțe periculoase și produse care respectă normele sociale și de mediu”. Face parte din ceea ce UE descrie o „economie circulară” în care blocul consumă și aruncă mai puțini bani în general. Bruxelles intenționează, de asemenea, să stabilească un „pașaport pentru produse digitale” care va oferi consumatorilor informații despre modul în care un articol poate fi reciclat sau reparat. Astfel, UE speră că legislația sa va încuraja factorii de decizie din întreaga lume să adopte măsuri similare și să forțeze mărcile să-și regândească practicile de afaceri. Evident, aici vorbim despre acei giganți ai fast fashion de primă generație – un grup în întregime european care include H and M și Primark, Inditex (compania mamă a Zara), cărora li s-au alăturat mărci mai accesibile, mai agresive, „ultra rapide”, cum ar fi retailerul britanic Boohoo și gigantul chinez Shein. Toate au supraalimentat viteza cu care hainele sunt făcute, consumate și aruncate.

Recomandări

SIMȚI MAGIA SĂRBĂTORILOR
MAȘINA CARE TE SPALĂ
AJUTOR PENTRU CLIMĂ
GREVE ÎN ITALIA
EDITORIALUL LUI CRISTOIU

Ce măsuri au fost luate de către brand-uri până acum?

Din partea industriei, progresul a fost lent. Mărci precum H and M, Zara și Primark invită clienții să doneze hainele purtate de la orice marcă în schimbul unei reduceri la o achiziție viitoare. World Resources Institute face îndrumări pentru companii pentru a măsura emisiile atât din propria producție, cât și din cea a furnizorilor lor, dar cu mai puțin accent pe deșeuri sau consum. Sustainable Apparel Coalition a lansat în 2012 Higg Index, un set de standarde concepute pentru a ajuta companiile din întreaga lume să urmărească impactul social și asupra mediului al produselor lor. Acesta acoperă aspecte de la utilizarea deșeurilor și a substanțelor chimice până la drepturile omului și practicile de muncă. Există alții care cred că schimbarea comportamentului consumatorilor este cheia. Una dintre modalitățile prin care se poate face acest lucru sunt așa-numitele etichete ecologice, în Germania. Cu toate acestea, puțin peste două cincimi dintre consumatorii germani sunt familiarizați cu acestea. În schimb, Shein spune că „modelul său de producție la cerere” este bine aliniat cu eforturile UE de a reduce deșeurile, adăugând că a stabilit o foaie de parcurs care „subliniază angajamentul de a aborda provocările sociale și de mediu prin adoptarea unor practici durabile”. Boohoo nu a comentat momentan.

Citește și