Numărul călătorilor care fac înconjurul lumii crește, însă unii încep să aibă îndoieli. La ce concluzii au ajuns câțiva dintre puținii care au vizitat cele 195 de țări și teritorii recunoscute de ONU

• Tot mai mulți călători își propun să viziteze toate cele 195 de țări și teritorii recunoscute de ONU.
• Durata și modul în care călătorii își îndeplinesc acest obiectiv variază semnificativ, de la câțiva ani până la câteva decenii sau chiar mai puțin.
• Accesibilitatea călătoriilor este facilitată de evoluția infrastructurii și a resurselor online, însă această tendință ridică și întrebări legate de impactul social și ecologic al călătoriilor extinse.

Majoritatea călătorilor își alcătuiesc propria listă unică de destinații, însă câți au bifat fiecare țară din lume?

Deși numărul celor care au reușit să realizeze acest lucru este încă relativ mic – estimat la aproximativ 400 sau chiar mai puțin – tot mai mulți își propun să atingă această performanță, scrie CNN.

De fapt, în 2023, s-a înregistrat un număr record de 50 de noi înregistrări în lista persoanelor care au călătorit în toate cele 195 de țări și teritorii recunoscute de ONU, conform NomadMania, o platformă online care permite exploratorilor globali să-și urmărească călătoriile.

Deci, ce îi inspiră pe unii să își dorească să călătorească în fiecare țară și cât de dificil este să realizezi acest lucru?

„Colecționarii de țări”

Se crede că scriitorul finlandez și corespondentul străin Rauli Virtanen, care a crescut într-un sat rural, este prima persoană care a vizitat toate țările din lume.

Deși erau mai puține țări recunoscute de ONU (170) când Virtanen a atins acest obiectiv în 1988, el spune că „le-a adăugat pe cele noi” în anii care au urmat.

Întrebat despre motivația din spatele dorinței sale de a vizita fiecare țară, Virtanen o atribuie „curiozității extreme și mentalității de colecționar”.

„La mijlocul anilor ’80, am observat că vizitasem deja 150 de țări și m-am gândit că, poate până mor, pot vizita și restul,” a declarat el pentru CNN Travel.

Deși Virtanen ar fi putut finaliza această provocare la sfârșitul anilor ’80, ideea călătorilor „colecționari de țări” datează de mult timp.

The Travelers’ Century Club (TCC), o organizație pentru persoanele care au vizitat 100 sau mai multe dintre țările și teritoriile lumii, a fost lansată pentru prima dată în 1954 și este încă în plină desfășurare astăzi.

În anii care au trecut de atunci, au apărut și alte platforme, cum ar fi comunitatea competitivă de călătorii Most Traveled People (MTP) și Nomad Mania.

„Consider că întotdeauna a existat ca o motivație intrinsecă de a călători, dar istoric, călătoria era limitată la persoanele cu resurse financiare, flexibilitate în carieră și sănătate bună,” spune Michael O’Regan, lector în Turism și Evenimente la Universitatea Caledoniană din Glasgow, Marea Britanie.

O’Regan continuă să observe că acum mai multe persoane au posibilitatea să câștige bani în timp ce călătoresc, iar mulți aleg să călătorească după pensionarea timpurie.

„Înainte, puteai avea nevoie de ‘conexiuni’ în anumite țări, sau să întâmpini dificultăți în obținerea vizelor sau invitațiilor,” spune el.

„Aveai nevoie de un pașaport ‘puternic’, și acces la resurse, cum ar fi ghiduri turistice și cunoștințe interne despre transport și hoteluri.”

Desigur, acest lucru nu este valabil pentru mulți călători astăzi, datorită în parte companiilor aeriene low-cost, vizelor la sosire și sistemelor de rezervare online, remarcă O’Regan.

„Este mult mai ușor să călătorești și să adaugi „la colecție”, mai ales dacă iei în calcul escalele sau tranziturile”, adaugă el.

Accesibilitatea

Patrick Gilliland din SUA se numără printre multe persoane care au ales să-și dedice anii de maturitate călătoriilor în jurul lumii.

Ca mulți dintre cei care au terminat vizitele în ultimele țări de pe listă în ultimii ani, aventura sa epică a fost amânată de pandemia de Covid-19, care a dus la închideri de frontieră și carantine, unele țări menținând restricții mai mult timp decât altele. Chiar și așa, bărbatul de 62 de ani a reușit în cele din urmă să-și îndeplinească visul anul trecut, după mulți ani de călătorii.

„Nu m-am gândit niciodată cu adevărat că este posibil să vizitez fiecare țară” spune el pentru CNN Travel. „Am crezut că anumite locuri ar fi prea periculoase sau vizele imposibile”.

Gilliland, care a petrecut cel puțin 48 de săptămâni pe an călătorind în ultimii ani, recunoaște că obținerea accesului la fiecare țară nu a fost ușoară și a implicat „puțin noroc și momentul potrivit.”

„Am vizitat Coreea de Nord acum 20 de ani, când relațiile erau mai bune cu SUA,” spune el. „Am încercat de mai multe ori de-a lungul anilor să obțin o viză pentru Iran. Nauru este atât de puțin vizitată încât viza este dificil de obținut și deciziile sunt la cheremul unui individ”.

Când a ajuns în țara sa finală, Libia, care tocmai se redeschisese pentru cetățenii americani, în septembrie, i s-a refuzat inițial intrarea la aeroport.

Dintre puținii călători care au vizitat fiecare țară, majoritatea, dacă nu toți, par să fi avut un număr semnificativ de țări bifate înainte de a accepta provocarea.

Bloggerul slovac de călătorii Martina Sebova vizitase deja peste 100 din cele 195 de țări și teritorii recunoscute de ONU înainte de a decide să viziteze restul țărilor împreună cu partenera sa australiană, Rachel Davey.

„Cred că m-ar înspăimânta dacă ar trebui să încep să vizitez fiecare țară și aș fi fost în 10″ a declarat Sebova pentru CNN Travel în 2023.

„Nu cred că asta ar fi viabil. Trebuie să ai o experiență de călătorie înainte de a face ceva de genul acesta”.

Explozia rețelelor de socializare, care au devenit populare în anii 2000, a jucat, fără îndoială, un rol imens în creșterea numărului de persoane care încearcă să viziteze fiecare țară.

„Apariția platformelor de socializare ca Instagram și TikTok înseamnă că unii vor fi inspirați în continuare de alții care își propun să viziteze X, Y sau Z în întreaga lume,” spune O’Regan. „Acum pare mai accesibil și mai fezabil decât oricând”.

Cu toate acestea, merită menționat că această accesibilitate este în cele din urmă limitată la cei care au mijloacele financiare să călătorească frecvent, precum și un pașaport care le permite să meargă în orice destinație își doresc.

„Realitatea inconfortabilă”

Aceasta este o realitate inconfortabilă pentru Virtanen, care recunoaște că a dezvoltat „sentimente mixte” în legătură cu reușitele sale incredibile de-a lungul anilor.

„Am avut mare noroc”, recunoaște el, înainte de a explica că a reușit să viziteze 95% din țări prin munca sa și că altfel nu și-ar fi permis să călătorească în atât de multe locuri.

„Am avut editori care au acoperit cheltuielile mele de călătorie și au acceptat ideile mele de a călători în țări îndepărtate astfel încât cititorii și telespectatorii mei să știe ce se întâmplă.

„Aparțin acelei minorități foarte mici de oameni, născuți și educați în țări bogate, care își permit să călătorească oriunde în lume. Am un fel de sentiment de vinovăție în legătură cu asta – dacă mă înțelegi – și de aceea nu spun niciodată oamenilor din țările mai sărace că am vizitat toate țările lumii”

Călătorul născut în Jamaica, Romaine Welds, a avut puține oportunități să vadă lumea înainte să se mute în SUA în 2007 și să înceapă să lucreze pentru o companie aeriană. De fapt, nu plecase niciodată din Jamaica înainte de atunci, și își amintește că se uită la munții albaștri ai țării și se întreba ce se află dincolo de ei.

„Familia mea era săracă și nimeni din familia mea nu călătorea, cu excepția tatălui meu care călătorea între Anglia și Jamaica o dată la câțiva ani” explică el.

După ce a profitat la maxim de zborurile gratuite și cu reducere pe care le putea obține prin munca sa, Welds a început să viziteze „locurile din lista lui de dorințe” și a reușit să călătorească în 100 de țări.

Când și-a dat seama că „era la jumătatea drumului”, a început să viziteze celelalte 95 de țări recunoscute de ONU, cu scopul de a fi primul jamaican și persoană din Caraibe care să o facă. A vizitat ultima sa țară, Antigua, în 2022.

„Este foarte special pentru mine să fiu într-o țară străină ca jamaican și să-mi reprezint țara,” adaugă el, rememorând cât de rar era să vadă oameni călătorind în copilăria sa.

Durata pe care o iau călătorii să viziteze fiecare țară din lume tinde să varieze. În timp ce Welds a reușit să o completeze în jur de 15 ani, lui Gilliland i-au trebuit aproximativ patru decenii.

Unii călători s-au întrecut pentru a realiza acest lucru într-un timp record – cu Taylor Demonbreun din Canada deținând în prezent titlul de ‘cel mai rapid timp pentru a vizita toate țările suverane’, după ce a realizat acest lucru într-un an și 189 de zile.

„Elitele”

Această competiție este ceva îngrijorător pentru Virtanen, care recunoaște că este critic când vede oameni care par să „să sară dintr-un loc în altul și singura informație de la ei este un selfie prin care se promovează pe ei înșiși”.

„În ultima vreme a devenit foarte ușor să vizitezi fiecare țară din lume, dacă ai bani și un pașaport potrivit” adaugă el.

Să faci parte din grupul de elită al călătorilor care au vizitat fiecare țară din lume poate deschide cu siguranță noi oportunități.

Un număr de călători, inclusiv influencer-ul de călătorii Jessica Nabongo, de origine ugandezo-americană, care a devenit prima femeie de culoare care a documentat călătoria în fiecare țară din lume în 2019, și Gunnar Garfors, considerat prima persoană care a vizitat fiecare țară de două ori, au publicat cărți despre experiențele lor.

Anul trecut, agenția de călătorii Skyscanner a lansat un „Everywhere Agency” pop-up care conectează călătorii cu persoane care au vizitat fiecare țară din întreaga lume – printre acestea se numără Garfors și Basanth Sadasivan, unul dintre cei mai tineri oameni care au vizitat fiecare țară din lume.

În timp ce O’Regan recunoaște că unii călători sunt „împinși de o dorință incontrolabilă” de a vizita fiecare țară, el consideră că a „colecționa țări” în acest fel poate „promova călătorii superficiale care neglijează înțelegerea culturală sau conexiunea mai profundă”.

„Călătoriile pot încuraja viteza și riscul de epuizare fizică și mentală”, spune O’Regan. „Asta subminează potențialul călătoriilor pentru schimbul cultural, auto-reflecție și conceptele de călătorie lentă și durabilă”.

În ceea ce privește chestiunea vitezei, Welds recunoaște că fiecare călător își va „seta propriile obiective”, dar consideră că este important să „călătorești încet și să te bucuri de fiecare țară”.

„Consider că dacă vrei cu adevărat să vezi lumea, îți vei lua timp”, spune el pentru CNN Travel. „Fiecare cu ale lui, dar nu aș alerga în jurul lumii. E doar o risipă de bani în ochii mei”.

Ce înseamnă o „vizită reală” a fost un subiect fierbinte de discuție în ultimii ani, cu mulți călători care nu sunt de acord cu criteriile.

Anul trecut, NomadMania a elaborat linii directoare detaliate pe acest subiect după ce și-a chestionat utilizatorii în 2022 și 2023.

„Pentru mine a fost important să cunosc cât mai mult posibil despre fiecare țară pe care o vizităm”, spune Gilliland, explicând că uneori a petrecut până la șase săptămâni într-o țară în timp ce își completa provocarea, dar a petrecut doar aproximativ jumătate de zi în țări mai mici, cum ar fi Monaco și Luxemburg.

„Părerea mea cu privire la o ‘vizită’ este că opririle nu se califică”, spune Virtanen. „Vizitarea [zonei demilitarizate] nu este o vizită în Coreea de Nord… Treci mereu prin imigrație…

Stai peste noapte – dar pe de altă parte excursiile de o zi în țări mai mici precum Nauru, San Marino, Andorra, Liechtenstein sau Luxemburg sunt în regulă.

„Un călător ‘real’ stă zile sau săptămâni în locuri precum Lagos, Mumbai, Mongolia, Columbia…”

Pe măsură ce călătorii care anterior au fost împiedicați să își finalizeze provocarea (din cauza închiderii frontierelor și agitației politice din anumite țări) au început să își bifeze țările „finale”, este probabil să vedem lista persoanelor care au călătorit în fiecare țară crescând și mai mult în 2024.

Pentru O’Reagan, acest lucru nu este neapărat un lucru pozitiv, deoarece „majoritatea acestor turiști pur și simplu nu au timp să călătorească în mod sustenabil sau să își pună întrebări despre impactul lor”.

„Stilul lor de viață, dacă este măsurat, ar putea contribui în mod semnificativ la schimbările climatice prin activități care consumă mult carbon”, adaugă el. „Ei nu își dau seama de asta.”

Se estimează că mai mult de 90% dintre oameni nu au zburat niciodată și doar 1% din populația lumii este responsabilă pentru 50% din emisiile generate de zbor.

Călătoria în fiecare țară fără a zbura este cu siguranță posibilă, pentru cei care au timp, bani și rezistență cel puțin, așa cum a demonstrat Torbjørn „Thor” Pedersen, care a plecat din Danemarca să facă exact asta, încă din 2013. După aproape 10 ani de mișcare, Pedersen, care a inclus atât statele suverane recunoscute de ONU, cât și statele parțial recunoscute, a intrat în destinația sa finală, Maldive, în luna mai, anul trecut.

Acestă realizare, împreună cu cea a lui Garfors, probabil va inspira alți călători să încerce astfel de realizări sau să vină cu noi provocări în anii următori, cu tot mai mulți concurenți care își revendică titlurile sau încearcă să bată recorduri.

În timp ce Virtanen acceptă că acest lucru este inevitabil, el consideră că cei dornici să viziteze fiecare țară, așa cum a făcut el, ar trebui să încerce, de asemenea, să găsească modalități de a „îmbunătăți viața celor care nu își permit” să călătorească.

„Dacă ne putem permite să zburăm doar pentru a mai bifa o țară și lăsând o amprentă de carbon masivă, atunci suntem suficient de bogați pentru a ne permite să plătim înapoi, într-un fel sau altul”, adaugă el.

Citește și

• Adrian Sârbu: Programa școlară e un dezastru. Copiii trebuie să învețe să gândească
• Silicon Valley declară singurătatea o urgență de sănătate publică
• FOTO. Mark Zuckerberg are un nou look. Imagini virale de la audierile privind abuzul online