Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a pasat mingea la Comisia Europeană pentru a lua măsurile cerute de Austria.
Decizia o aşteptăm la consiliul JAI organizat la finalul anului de preşedinţia spaniolă a UE.
Protecţia frontierelor externe ale UE este esenţială pentru Comisie.

Așadar, știi deja, visul Schengen poate deveni realitate. Când? Nu știm. Cum? Condiționat. Ce trebuie să facă România? Să tripleze numărul de polițiști de frontieră și să modernizeze tehnic vămile. Să înăsprească controalele la frontierele cu Bulgaria și cu Ungaria. Și să își asume responsabilitățile pentru migranții ilegali ajunși în Austria.

Acum, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a pasat mingea la Comisia Europeană pentru a lua măsurile cerute de Austria. Decizia o aşteptăm la consiliul JAI organizat la finalul anului de preşedinţia spaniolă a UE. Madridul e de partea noastră, vrea România în Schengen. Asadar, avem mai multe șanse să răzbim din acest scenariu. Cel mai probabil undeva la sfârșitul anului viitor vom reuși să obținem statutul de țară Schengen, însă e decisiv consiliul JAI de luna asta. Ca și reacții, Comisia Europeană se declară mulțumită că lucrurile se îndreaptă în direcţia bună. Evident, protecţia frontierelor externe ale UE este esenţială pentru Comisie.

Cu toate acestea, îşi menţine ferm evaluarea că România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile de aderare la Schengen. Există posibilitatea totuși să cerem decuplarea de Bulgaria, dacă Olanda nu renunță la vetoul față de aderarea Sofiei. Deocamdată însă, România dorește să rămână în scenariul inițial, acela de aderare la Schengen împreună cu Bulgaria. Decuplarea este al doilea scenariu, unul care va schimba însă și datele aderării. O astfel de acțiune e dificil de realizat și mai ales va fi greu de stabilit un calendar de primire separată a României.